Actualitatea Botosaneana ACTUALITATEA BOTOȘĂNEANĂ – Un ziar pentru botoșănenii de pretutindeni
„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste și nu dau în același timp nouă o identitate culturală unică, inimităbilă”, afirma Ioan Sorin Apan, profesor și etnolog român, pasionat încă din anii de liceu și studenție de descifrarea și înțelegerea ethosului și spiritualității religioase românești.
Este o poveste în culori, motive, texturi și are o vechime impresionantă, „a fost odată ca niciodată” deschizând drum în lumea fantastică a costumelor tradiționale încă din perioada existenței culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a fost situată în perioada. 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Șia spune că a existat în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații fiind renumiți meșteșugari în țesut și olărit.
Istoricii care au cercetat fascinanta cultură Cucuteni, afirmă că însemnele amintesc de ia tradițională românească, și atribuie purtarea iei, pentru prima dată, în perioada mai sus menționată, de către meșteșugarii culturii Cucuteni.
Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, a cărei tehnică de confecționare sa transmite la mamă la fiică, din generație în generație, este simbolul credinței, identitatea culturală și creativitatea românilor de pretutindeni, din matricea mitică a străbunilor ridicând mlădițe și coborând rădăcini care ne îngrijesc. ancorează în suflet mândria de a aparține acest popor.
Ieşind în întâmpinarea Zilei internaţionale a iei româneşti, care în data de 24 iunie 2024 se sărbătoreşte pentru al doisprezecelea an consecutiv, Asociaţia FIORAVANTE, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, a organizat expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂNEASCĂ de aflată – două. ediţie. Vernisajul a avut loc la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, în data de 21 iunie 2024, la ora 13.
Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu, a reunit, în cadrul unui regal de pictură şi grafică, peste 50 de lucrări semnate de 27 de expozanţi, tineri artişti şi artişti consacraţi, din Botoşani, Iaşi, Constanţa, Suceava, Bacău, Gorj, Baia Mare, Harghita, Bucureşti: Andreea Andrieş, Dănuţ Aconstantinesei, Sorin Bârgăoan, Ilinca Botezatu, Nicoleta Cărare, Elena Ceauşescu, Giulia Chisăliţă, Margareta Catriniu, Dănuţ-Adrian Chidon Frunză, Ionela Cumpănaşu, Genoveva Dolhescu, Ofenina Hootălână, Ofenică, Andreea Hozăul Ştefan Horobeţ, Vladimir Kato, Valentina Paraschiv, Florin-Alexandru Preda, Mircea Rusu, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Nahum Sternberg, Liviu Şoptelea, Margareta Toderică, Cornelia Vass, Sorina Fădor Vădeanu, Anca-Maria Scripa, Ana-Roua Vasilescu.
Pe simeze au fost expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, semnate de Ştefan Constantinescu, Marcel Olinescu, Nicolae Hilohi, Lucia Dem Bălăcescu, Paul Miracovici, Alexandru Cumpătă, Ion Murariu, Ilie Cămărăşan, Teodor Valenciuc, Petru Petrescu, Ion Musceleanu, Petru Iorgul Yor, Georgeta Năpăruş şi Georgel Paşcu.
Despre artistul invitat, Virgiliu Parghel, fost ucenic al maestrului Corneliu Baba, Aurelia Mocanu, afirma: „Pictura lui Virgiliu Parghel este – greu de egalat – un cuptor cu foc continuu al unei vocații de picturalitate care dospește din frământarea reală. Este o energie răscolitoare, fără pic de sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandrețe optimistă, cu care artistul metabolizează pictural trecerea lui prin viață. Parghel pare în toate, chiar și în miile de notații grafice, un respirator de pastă-culoare.”
Vernisajul a fost deschis de doamnă Ana-Elisabeta Coşereanu, muzeograf la secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, gazdă a evenimentului: „A venit vacanţă [...] Cert este că a venit cu lumină și culoare, cu bucurie și valoare, a venit cu sărbătoare. A venit cu cea de-a doua ediție a Suprapunerilor estetice – cămașa românească. Este o expoziție care cred eu că e pe gustul tuturor, expoziție despre care doamnele care s-au ocupat de organizare vă vor spune mai multe, vă vor spune cele cuvenite. Singurul lucru pe care vreau să vi-l spun eu este: vă mulțumesc că sunteți alături de ceea ce înseamnă fenomenul cultural botoșănean, deși unii spun că e prea puțin, că poate că nu e cât trebuie, sau cum trebuie, dar un spațiu muzeal. nu are viață fără cei care să-i dea viață, adică să-l viziteze, să-l iubească și să fie alături de evenimente pe care să le organizăm. Mereu, în măsura posibilităților. Din partea mea, Mulțumesc!”
Maria-Laura Tocariu, șef al secției de Artă Plastică și Etnografie din cadrul Muzeului județean Botoșani a evidențiat rolul și rostul evenimentului în contextul actual: „Expoziția își propune să aducă în centrul atenției dumneavoastră costumul popular, poate cea mai vibrantă marcă a moștenirii noastre culturale. , consider de etnografi un sistem semiotic, care oferă informații despre diferențele sociale, de vârstă sau de gen. În societăţile tradiţionale, acest costum este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenţate valenţele lui magice şi simbolice. În societăţile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în fața acestor uniformizări generale. [...] Noi de ce nu am continua să spunem, tot plastic, această poveste, adaptată la contemporaneitate? Și, ca un răspuns la această întrebare, a apărut ideea organizării suprapunerilor estetice. Aflat la a doua ediție, este un proiect care propune nu doar să reînvie sau piesă ancestrală de port popular, ci își propune și să celebreze spiritul creator, să reușească a scoate în evidență puterea de a evoca a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care să reușească să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfățișată privitorului și care să intre în suflet.”
La eveniment au fost prezenți Haralamb Diana – Inspector școlar – Arte, Florentina Gheorghiță – Director la CNIPT Botosani, Ala Sainenco – Manager al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, Ersilia Iacob – manager al Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”, Iustina Ieremia -Cenuşă – manager al Centrului Creaţiei Botoşani, Bogdan Suruciuc – Inspector Şcolar General, Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
În sala expoziţiei am remarcat prezenţa Anei Maria Micu, artist vizual de excepţie, Exclusively Represented Artist la Mind Set Art Center.
Curatorul expoziției, Genoveva Dolhescu a mulțumit colegilor care au trimis lucrări și tuturor celor aflați în sală, definind evenimentul: „Este pentru mine un proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, acum ajungând la versiunea pe care îl are. mi-o doream de mult, anume – o expoziție națională de Arte vizuale. Și, de ce nu există și dorința ca această expoziție să fie un punct de reper pe harta artistică țării. Este o expoziție dedicată iei – ca simbol, iei – ca sursă de inspirație, ca punct de plecare pentru creația artistică. [...] Sărbătoarea a creativității și a portului popular românesc, expoziție anuală având ca temă tradiția milenară a acestui popor, ilustrată de talent și sensibilitate mânuitorului de penel și culoare de pretutindeni, expoziția a reunit lucrări care conturează specificul colțului de țară. militează pentru reîntoarcerea la matca străveche a sufletului românesc, turnată în tipare contemporane.”
Mihaela Arhip
