POLITICI ȘI SERVICII ADAPTATE NORMELOR ȘI RECOMANDĂRILOR EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL CONSUMULUI DE DROGURI

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

PARTIDELE PARLAMENTARE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITĂȚILE LOCALE

În contextul creșterii numărului de incidente legate de consumul de droguri și al transformării acestora de către mass-media în subiecte populiste și teme electorale, dar fără o informare corectă cu privire la ceea ce înseamnă consum și tipuri de droguri sau dependență, ignorând abordarea dependențelor ca o chestiune de sănătate publică, ne exprimăm îngrijorarea pentru modul în care factorii de decizie din România înțeleg să rezolve problema: prin măsuri legislative punitive, din ce în ce mai aspre, contrar tuturor recomandărilor instituțiilor europene și internaționale cu prerogative în domeniu.

Câteva cifre revelatoare: statul român plătește anual 16.973 de euro pentru întreținerea unei persoane condamnate la închisoare pentru trafic de droguri (serviciile medicale și sociale de care are nevoie un consumator în libertate costă 1.766 de euro) – studiu făcut de Eurasian Harm Reduction Association, 2023

Legislația punitivă pe un fond de lipsă a informațiilor corecte și, mai ales, a serviciilor medicale și sociale, provoacă discriminare și crește riscul de transmitere a HIV și a hepatitelor în rândul celor care consumă droguri și, mai departe, în populația generală. UNAIDS – Organizația Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA recomandă în termeni clari dezincriminarea posesiei și a consumului de droguri: “S-a demonstrat că legile punitive blochează accesul la serviciile HIV și cresc riscul de infectare cu HIV. Printre legile dăunătoare se numără incriminarea (….) posesiei și consumului de droguri (…). Dezincriminarea este un element esențial pentru a pune capăt SIDA până în 2030. Cu toate acestea, în ciuda dovezilor convingătoare, multe legi discriminatorii și punitive rămân.”

Propunerile legislative din ultima vreme (PL-x 738/2023, 816/2023, 829/2023), care inventează noi măsuri punitive sau înăspresc pedepsele pentru posesia de droguri indiferent de cantitate, nu sunt decât campanie electorală mascată. Aceste măsuri populiste vor face un deserviciu enorm pe termen lung atât cetățenilor, cât și instituțiilor responsabile cu starea de sănătate a populației generale. În lipsa unor servicii de reducere a riscurilor (organizate conform recomandărilor internaționale), ne vom confrunta cu creșterea numărului de supradoze, a deceselor produse de consum, a distrugerii viitorului tinerilor închiși pentru că au fost prinși cu cantitatea de canabis necesară consumului personal (aspect dezincriminat în majoritatea țărilor UE).

În plus, România are deja o Strategie națională în domeniul drogurilor pentru perioada 2022-2026. Principiile acesteia sunt în mod consecvent încălcate de către statul care și le-a asumat, deși respectarea acestora este „este esențială și obligatorie”. Principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale este negat prin restrângerea progresivă a dreptului la sănătate ca urmare a deteriorării continue a unui cadru legislativ deja defectuos și perimat și prin subfinanțarea cronică a serviciilor. Principiul coordonării și cooperării, prin care „instituțiile și organizațiile vor coopera astfel încât să se asigure o concepție coerentă, integrată și coordonată asupra problematicii drogurilor”, este ocolit în mod consecvent de către actorii statali implicați, dovadă fiind concepția incoerentă și dezarticulată în domeniu. Principiul complementarității, transparenței și dialogului social este încălcat prin propunerea și adoptarea unor inițiative legislative nocive care își au originea în populism și lipsă de informare. Principiul echilibrului, de abordare proporțională a intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei de droguri, este ignorat prin exacerbarea represiunii (reducerea ofertei) în detrimentul dezvoltării serviciilor de prevenire, tratament și reducere a riscurilor (reducerea cererii).

CEREM

ÎN REGIM DE URGENȚĂ ÎNTOARCEREA ÎN PARLAMENT A LEGII 2 MAI ȘI A LEGII REFERITOARE LA ÎNFIINȚAREA REGISTRULUI TRAFICANȚILOR DE DROGURI

ÎNCETAREA adoptării și promovării de măsuri nefundamentate, populiste, pentru capital electoral. Toate măsurile adoptate ar trebui să aibă obiective clare, iar efectele acestora ar trebui să poată fi măsurate în timp și să fie în strânsă relație cu obiectivele propuse. Efectele măsurilor punitive adoptate până în prezent asupra unor categorii vulnerabile, cum sunt consumatorii de droguri și persoanele cu adicții, vor fi combătute tot de către organizațiile neguvernamentale care oferă servicii de reducere a riscurilor.

ÎNFIINȚAREA și finanțarea de la bugetul de stat a serviciilor de reducere a riscurilor conform recomandărilor internaționale în domeniu și politicilor deja adoptate de România (Strategia Națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA 2022-2030 include aceste servicii).

CONSULTAREA organizațiilor societății civile atunci când se propun măsuri care impactează domenii în care aceste organizații sunt specializate și și-au dovedit concret expertiza.

Semnatari:

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA

Asociația ACCEPT

Asociația Sens Pozitiv

European Center for Public Initiatives

Vlad Zaha, specialist criminolog

Eugen Hriscu, medic psihiatru, specialist în domeniul tratării dependențelor acreditat de Ministerul Sănătății

RHRN – Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor