Locul Înălțării Domnului la cer de pe Muntele Eleon și Sfânta Pelaghia

În ziua de 8 octombrie, creștinătatea o sărbătorește pe Sfânta Pelaghia.

În pelerinajele organizate de către Parohia Sf. Spiridon din Botoșani, închinarea la locul Înălțării Domnului la cer de pe Muntele Eleon provoacă celor prezenți trăiri duhovnicești deosebite. Părintele Vasile Acatrinei, în calitate de coordonator al pelerinajului, completează spusele ghidului cu cele relatate în cărțile sfinte.

Locul Înălțării Domnului la cer de pe Muntele Eleon a fost cinstit pentru prima dată de împărăteasa Elena care a ridicat aici o biserică bizantină ce a fost dărâmată în anul 614 de către musulmanii mormoni veniți din Egipt. Astăzi aceasta este proprietate musulmană. Locul în sine a fost stabilit după scrierile din Sfânta Evanghelie, la o sâmbătă – adică 1232 metri sau pași- de grădina Ghetsimani. Mini-moscheea care se găsește acum pe acest loc are model marea moscheie Alacsa – a cărei cupolă aurie luminează vechea cetate a Ierusalimului. Musulmanii permit ortodocșilor să facă aici slujbe doar de Ziua Înălțării și atunci numai în curte. Sub zidul acesteia se află piatra cu urma piciorului drept al Mântuitorului, lăsată la Înălțare.

După sute și sute de ani, Patriarhia greacă a ajuns la o convenție cu musulmanii ca să cumpere locul pentru a construi o biserică a Înălțării. Locul a fost cumpărat, dar autorizație de construcție nu s-a primit. În anul 1987, părintele Ioachim a strâns bani de la creștinii din Grecia pentru a construi aici o bisericuță cu hramul sfintei Pelaghia, care a sihăstrit acolo și care este sărbătorită în ziua de 8 octombrie.

Povestea acestei sfinte este fascinantă și o prezentăm așa cum ne-a fost spusă de o măicuță româncă care administrează mica bisericuță a Înălțării. Pelaghia era o femeie foarte frumoasă care avea un bordel. Într-o zi, ieșind din acel bordel, înconjurată de femei și bărbați, a trecut prin fața unui episcop ce ținea o predică în afara unei biserici. Și cum era atunci vorba să nu privești la femeile desfrânate, toți cei care erau la slujbă au plecat privirea. Uimit de frumusețea sa, episcopul a schimbat predica spunând că dacă unei femei îi ia cam doua ore să se gătească în fața oglinzii, măcar două ore, noi, creștinii dacă i-am dărui lui Dumnezeu, am fi câștigați pentru mântuire. Și atunci Pelaghia s-a oprit și a întrebat mai multe, după care a cerut să se boteze. Duhul văzând aceasta a pus-o la încercare. A închis-o șapte zile fără pâine și fără apă. După șapte zile ea nu a renunțat și văzând că nu renunță, a caterisit-o, a botezat-o și a îmbrăcat-o în bărbat, trimițând-o la Locurile Sfinte. A stat în acele locuri până s-a ridicat la cer și s-a aflat că ea e Sf. Pelaghia. De aceea părintele Ioachim a dat bisericii hramul Sf. Pelaghia și deasupra a construit și Biserica Înălțării, pe care terminat-o în anul 1992. Au venit atunci autoritățile cu buldozere și picamere și au dărâmat-o. Cum a fost construită în pantă, respectivii nu au știut că la subsol era și o bisericuță, dar când au descoperit-o și au încercat s-o dărâme, nu au reușit, pentru că utilajele nu au mai funcționat fiindcă în bisericuță era icoana protectoare a Mântuitorului. Sacrificiile creștinilor care se nevoiesc aici sunt teribile. În 1995, niște indivizi cu cagule pe față au omorât-o pe mama părintelui Ioachim. Părintele a scăpat cu viață de mai multe ori și a trecut mai târziu la cele veșnice, nu întâmplător, ci chiar de Ziua Înălțării.