Actualitatea Botosaneana ACTUALITATEA BOTOȘĂNEANĂ – Un ziar pentru botoșănenii de pretutindeni
De Ziua Culturii Naționale și la 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, profesorul Ioan-Aurel Pop, istoric și președinte al Academiei Române, a transmis un mesaj din care selectăm:
„Trăim într-o lume relativ prosperă care, deși este atinsă de boli care par pe alocuri incurabile, ne dă răgazul necesar să ne gândim din când în când și la cultură, adică la universul spiritual care ne înconjoară și care, în același timp, se află și înăuntrul nostru. Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creații și realizate adesea în cadrul unor instituții. De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creație) și școala (instituție). Azi, se cuprind tot mai mult în cultură și științele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creația superioară la care a ajuns, a învățat și multă matematică și fizică. Creațiile spiritului omenesc ne arată că la început a fost Cuvântul și că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute și cele nevăzute, cele palpabile și cele inefabile. Cultura se cheamă națională la popoarele care au atins stadiul de națiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu.
Unii se întreabă de ce Ziua Culturii Naționale se ține de ziua nașterii lui Eminescu. Este simplu: când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Dincolo de calificativele superlative care s-au adăugat numelui și personalității sale, Eminescu cuprinde in nuce (n.r. – concis, succint) cultura românească însăși, cu mai toate operele (creațiile) și instituțiile sale. Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filosofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice. Manuscrisele sale – 46 de volume, aproximativ 14 mii de file – au fost dăruite de Titu Maiorescu Academiei Române. Ele s-au materializat în 14 volume tipărite, prezentate și digital în șapte CD-uri. De aici se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea.
„Europa viitorului – e tot mai clar astăzi – nu se poate construi prin omogenizarea forţată şi nici pe distrugerea naţiunilor, cum a voit ideologia comunistă încă prin Manifestul Partidului Comunist, ci prin cultivarea virtuţilor fiecărei naţiuni în contextul fondului comun menţionat. În acest sens, şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate. Sensibilitatea pentru cultură se dobândeşte greu, dar odată dobândită, poate feri omenirea, comunităţile de mari nenorociri, de jigniri, de contravenţii, de infracţiuni, de hoţii şi chiar de crime.
Educaţia antreprenorială, educaţia pentru sănătate, pentru igienă, pentru protecţia mediului, pentru circulaţia pe drumurile publice, pentru egalitatea de gen şi câte alte educaţii se câştigă prin eforturile familiei şi ale şcolii. Dar perceperea lui Eminescu şi a lui Goethe, a armoniei unei simfonii de Mozart sau a unei opere de Giuseppe Verdi, a semnificaţiei unei coloane ionice, sau a unei ogive gotice, scrierea şi vorbirea corectă în limba lui Creangă, a lui Voltaire, ori a lui Shakespeare nu se pot face fără stăruinţă personală în cadrul marii strategii de stăpânire a ceea ce numim, cu mândrie, cultură generală.
