GEORGICĂ MANOLE:DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (183)

GEORGICĂ MANOLE:DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (183)

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”,  Andre Malraux definind cultura, Constantin Rudniţchi despre cum se poate anihila un „corp străin”, Călin Ciobotari despre boemă, Hannah Arendt despre minciună şi adevăr, Ion Biberi despre opera poetică, Ralph Emerson  despre lume, „Dilema veche nr. 883 din 2021, Horia Corcheş despre om  şi relaţia sa cu online-ul, Actriţa Oana Pellea despre filonul poetic în opera lui Caragiale, „România literară” nr. 11 din 2021, Ovidiu Genaru despre poezia de azi, suplimentul „Politeţe” din „Dilema veche” nr. 888 din 2021, Liliana Popescu despre corectitudinea politică, Mihai Iovănel, Medeea Iancu, Marius Ianuş]:

784.Am citit, am reţinut: Andre Malraux: „Cultura este ceea ce face din om altceva decât o întâmplare a naturii”; Constantin Rudniţchi: „Cel mai sigur mod de a anihila un „corp străin” este acela de a-l îngloba, de a-l include în obiceiurile comune”; Călin Ciobotari: „Am trădat boema, însă speram să revenim la ea într-o bună zi… Deşi nu ştim dacă boema, în sensul adânc şi intim al acestui cuvânt, va mai fi vreodată posibilă”; Hannah Arendt: „Când nu mai putem face diferenţa între adevăr şi minciună democraţia este în mare pericol”; Ion Biberi: „În fiecare operă poetică există, în măsuri diferite: vis şi veghe, intuiţie şi raţiune, mărturie de aderenţă la lucruri dar şi la propria viaţă interioară a poetului, rigoare mentală şi părăsirea spontaneităţii, clarviziune şi limbaj cifrat, disciplină severă şi joc gratuit, elan şi sacrificiu, voluptate şi asceză, expresie a unui EU UNIC, bine diferenţiat, şi totuşi a unei participări la lume şi la viaţa celorlalţi oameni, şi chiar a unei alienări de sine”; Ralph Emerson: „Lumea – această umbră a sufletului, sau alter ego – se întinde de jur împrejurul meu. Atracţiile sale sunt cheile care îmi desferecă gândurile şi mă familiarizează cu mine însumi. Mă avânt cu sete în larma ei”;

785. Horia Corcheş, în „Dilema veche nr. 883 din 2021, publică articolul „Omul nu poate fi înlocuit de un ecran pe care zâmbeşte omul”. Reţinem: „Să nu ne imaginăm că e o minunată lume nouă descoperirea aceasta a online-ului. Cu toate eforturile, cu toate reuşitele, nu va putea înlocui niciodată prezenţa umană. Zâmbetul faţă în faţă, emoţia, contactul privirii directe nu pot fi înlocuite. Omul nu poate fi înlocuit de un ecran pe care zâmbeşte omul şi căruia oricând îi poţi închide sonorului imaginea, dându-i un fel de block. Nu vrem, sper, nici unul dintre noi, să intrăm în black mirror!”;

786. Actriţa Oana Pellea despre filonul poetic în opera lui Caragiale: „Cu siguranţă există această poezie şi în piesele lui Caragiale. Căci este un dramaturg care studiază caracterele până la esenţa lor de umanitate, iar lupta aceea pe care o pune asupra personajelor nu este doar acidă, „Simt enorm şi văd monstruos”, dar are şi un filon de umanitate, aproape înduioşătoare, arătând slăbiciunile general umane, dar fără să le judece. Nu se poate ajunge la o asemenea genialitate a exprimării universului uman decât iubindu-ţi personajele. Iar iubirea este, până la urmă, poezie.”(vezi „Dilema veche nr. 883 din 2021);

787. Ovidiu Genaru, în „România literară” nr. 11 din 2021, despre poezie: „Poezia de azi şi-a pierdut atitudinea umanistă, coborând în viscerele joase ale „urâtului”, trădându-şi nobila spiritualitate. Pragmatismul delirant al vieţii sociale a îmbrâncit poezia în divertisment şi derizoriu. O rinocerizare programată abil, minuţios (deficit de şcoală, de educaţie, de cultură, de morală, de comportament) se propagă ca o altă molimă planetară. Cineva, entităţi invizibile forţează această involuţie pentru a obţine „un alt om nou”. Zeul tău de azi e fotbalist sau bucătar. Cartea e scumpă, prea scumpă, inaccesibilă. Din programele şcolare sunt eliminaţi Sadoveanu, Coşbuc, Iorga, patrioţii.”;

788. Liliana Popescu, în suplimentul „Politeţe” din „Dilema veche” nr. 888 din 2021,  publică un consistent şi documentat articol despre „corectitudinea politică”. Punând şi problema dublei măsuri în  aplicarea conceptelor corectitudinii politice, autoarea dă câteva exemple. Unul dintre ele, care are o legătură şi cu Botoşani, este preluat de la Mihai Iovănel: „Poeta Medeea Iancu a recitat la Botoşani un text feminist (în 2018) care a folosit polemic un vers vechi al lui Marius Ianuş. Dacă Ianuş fusese apărat în „România literară”, Medeea Iancu a fost pusă la punct în aceeaşi revistă a Uniunii Scriitorilor, pentru că „avusese imprudenţa impardonabilă” de a scandaliza cu aceleaşi cuvinte care lui Ianuş îi fuseseră apărate invocându-se autonomia estetică”;

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus