GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (200)

GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (200)

 

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”, Alex Ştefănescu despre relaţia poezie-spaţiu, George Călinescu despre scopul poetului, Charles Baudelaire despre cele două postulări simultane existente în om, Marcel Vişa despre oraş şi singurătate, dimineaţa pentru Ana-Maria Vinţan, Marcel Vişa despre lume, Mircea Miclea despre triumphalism, Ion Brad despre locul naşterii, Adi Cristi descriind starea actuală, … „Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2021, Alex Ştefănescu despre tehnicile narative în proză,  „România literară nr. 39 din 2021, „Lucian Blaga, biografie şi creaţie”(Editura Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2020), Ana Selejan Horia Gârbea despre cartea Anei Selejan, Irina Petraş, Jose Saramago despre viitorul culturii europene şi despre globalizare, „Ziarul Lumina” din 17 septembrie 2021, episcop-vicar Timotei Prahoveanul despre arhiereul Narcis Creţulescu, „Trei arhierei şi popasul lor în cimitirul Mănăstirii Neamţ înaintea judecăţii din urmă”]:

 

868. Am citit, am reţinut: Alex Ştefănescu: „Poezia rămâne o convenţie, un artificiu şi nu trebuie amestecată cu frumuseţea naturală. Scoasă din intimitatea bibliotecii sau din obscuritatea magică a sălii de spectacole şi etalată sub cerul liber, îşi pierde farmecul”; George Călinescu: „Un poet îşi atinge scopul nu comunicându-ne adevăruri extraordinare, ci dându-ne impresia că ne comunică adevăruri extraordinare”; Charles Baudelaire: „Există în fiecare om, în orice clipă, două postulări simultane, una către Dumnezeu, cealaltă către Satana.  Invocarea lui Dumnezeu, sau spiritualitatea, e dorinţa de a urca o treaptă mai sus; invocarea Satanei, sau animalitatea, e bucuria de a coborî”; Marcel Vişa: „În oraşe nu te poţi plânge de singurătate, / întâlneşti mereu oameni. / Majoritatea au hibe. / Majoritatea – morţi pe interior”; Ana-Maria Vinţan: „În fiecare dimineaţă pornesc din somn spre altă moarte”; Marcel Vişa: „Când lumea nu-i un vast cimitir, e un imens abator”; Mircea Miclea: „Triumfalismul este reţeta sigură care duce la eşec”; Ion Brad: „Nici un pământ nu-i ,ai iertător decât cel pe care te-ai născut”; Adi Cristi: „Caut în zadar o brichetă / să-mi aprind o ţigară / întreaga planetă e-n flăcări”;

869. Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2021, despre tehnicile narative în proză: „De câte ori se vorbeşte despre prozatorii optzecişti se fac referiri insistente şi extaziate la capacitatea lor de-a folosi diverse tehnici narative. Mi se pare o exagerare. De tehnici narative, simple sau sofisticate, s-au folosit toţi prozatorii, din toate timpurile”;

870. Horia Gârbea, în „România literară nr. 39 din 2021, prezintă cartea Anei Selejan „Lucian Blaga, biografie şi creaţie”(Editura Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2020). Autorul constată că autoarea şi-a împărţit cartea în patru zone. Le redau pentru originalitatea  partajării: 1. „zodia neaşezării”; 2. „cariera de oaspete”; 3. „noua zarişte a poeziei de dragoste”; 4. „realitatea din spatele ficţiunii şi memorialisticii”;

871. Irina Petraş, într-un eseu din „România literară nr. 39 din 2021, reia un citat din Jose Saramago: „Cultura europeană nu există ca atare.  Şi dacă va ajunge vreodată  să existe, mă tem că nu va fi europeană în sensul unei sinteze mai mult sau mai puţin fericite a diverselor sale culturi naţionale, ci rezultatul predominanţei uneia dintre aceste culturi asupra celorlalte. Globalizarea, fie ea mondială sau doar europeană, e un totalitarism”;

872. Episcopul vicar Timotei Prahoveanul, în „Ziarul Lumina” din 17 septembrie 2021,  publică articolul comemorativ „Trei arhierei şi popasul lor în cimitirul Mănăstirii Neamţ înaintea judecăţii din urmă”. Unul dintre cei trei arhierei este  Narcis Creţulescu, născut în Costeştii Botoşanilor în 1835 şi mort în 1913. Reţinem: „Preocupările sale au fost mai ales de ordin cultural, continuând să tipărească şi să cerceteze documentele istorice, să ceară monahilor brodarea veşmintelor, a epitafurilor şi a mitrelor, ori să confecţioneze orfevrărie de înaltă clasă. Arhiereul Narcis Creţulescu a deschis o anumită tradiţie la Neamţ, aceea a stareţilor-arhierei. În aceeaşi perioadă a manifestat o grijă deosebită faţă de copiii ţăranilor din satele învecinate mănăstirii, înfiinţând împreună cu prietenul său, arhimandritul Chiriac Nicolau, o şcoală generală la Vânătorii Neamţului”;

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus