GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (245)

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”, Goethe despre cerinţele religiilor, Petre Ţuţea definind omul, Gert Raeithel definind americanul în relaţia cu spatial, Rupert Koppold despre drumul fără sfârşit, Ion Barbu (caricaturistul) definind efectul Şoşoacă asupra Parlamentului european, Vasile Igna despre lucrurile fără nume, Horea Paştina definind pictura, Napoleon Bonaparte despre lucrul bine făcut, strigătul psalmistului, Petre P. Carp despre România, Eugen Ionescu explicând de ce la ţară aerul e mai curat, Spiru Haret despre şcoală, Mircea Eliade despre oamenii care trec pe lângă noi, proverb românesc despre noroc, Avram Iancu atunci când autorităţile de la Viena i-au oferit o decoraţie pe care a refuzat-o, „Dilema” nr. 28 din 12 – 18 septembrie 2024, Andrei Cornea, Ovidiu despre rostul omului, „Orizont” nr. 11 din 2024, „Şarpele te muşcă din inimă”, Călin Andrei Mihăilescu despre vinovăţie, „Dilema” nr. 40 din 2024, Ioana Moroşan, scriitoarea israeliană Zeruya Shalev despre literatură]:

 

1103. Am citit, am reţinut: Goethe: „Toate religiile cer ca omul să se supună inevitabilului”; Petre Ţuţea: „Omul este o făptură absurdă. El seamănă cu un călător zănatic care, plictisit de drumul neted, îşi vâră din când în când un băţ între picioare, ca să se mai distreze”; Gert Raeithel: „Americanul preferă mobilitatea în locul aşezării şi întinderea în locul spaţiului îngust”; Rupert Koppold: „Un drum fără sfârşit duce printr-o largă şi golaşă zonă deşertică direct spre dealurile de la orizont”; Ion Barbu (caricaturistul): „Dacă bagi o linguriţă de miere într-un butoi de rahat nici nu se simte, însă pusă o linguriţă de rahat într-un butoi de miere, realizezi efectul Şoşoacă asupra Parlamentului european”; Vasile Igna: „Nu toate lucrurile au nume, unele mor anonime, într-o somptuoasă uitare de sine”; Horea Paştina: „Pictura, o limbă veche”; Napoleon Bonaparte: „Dacă vrei ca un lucru să fie bine făcut, fă-l tu”; strigătul psalmistului: „Doamne pune streajă gurii mele”; Petre P. Carp: „România are atâta noroc încât nu-i trebuie oameni de stat”; Eugen Ionescu: „La ţară aerul e mai curat fiindcă ţăranii dorm cu ferestrele închise”; Spiru Haret: „Cum arată azi şcoala, aşa va arăta mâine ţara”; Mircea Eliade: „Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi, şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că au vorbit despre ei presa şi opinia publică; proverb românesc: „Cine are noroc, are / Pune-n piatră şi răsare”;

1104. Avram Iancu atunci când autorităţile de la Viena i-a oferit o decoraţie pe care a refuzat-o: „Făgăduieli au fost destule, dar făgăduieli au rămas. Şi ca să nu cârtim, cu o cruce au vrut să ne plătească de la Viena. Dar mie nu mi-a trebuit crucea lor. Au românii cruci destule, pe biserici, pe case, pe umeri…”;

1105. Andrei Cornea, în „Dilema” nr. 28 din 12 – 18 septembrie 2024, reia un citat din Ovidiu: „În timp ce restul animalelor privesc pământul, Zeul i-a dat omului un chip înalt („os sublime”) şi i-a poruncit să privească Cerul şi să-şi ridice faţa către stele”;

1106. Călin Andrei Mihăilescu, în „Orizont” nr. 11 din 2024, în eseul „Şarpele te muşcă din inimă” scrie despre VINOVĂŢIE. Extragem câteva idei: 1. „vinovăţie”, termen absent din vocabularul edenic al lui Adam”; 2. „izgoniţi din rai, Adam şi Eva întrupează vinovăţia”; 3. „în partea a doua a „Genealogiei moralităţii, Nietzsche este interesat în primul rând de o formă persistentă sau existenţială de vinovăţie”; 4. „conştiinţa rea”, spune Nietzsche, e conştiinţa vinovăţiei”; 5. „admiraţia absolută a lui Nietzsche pentru Dostoievski arată că neamţul înţelesese că nu putuse scruta abisul vinovăţiei cum o făcuse rusul”; 6. „pentru Nietzsche, vinovăţia a rămas prea aproape de gândirea conceptuală; 7. „vinovăţia sancţionează viaţa socială, ruşinea, viaţa comunitară”; 8. „vinovăţia este o facultate a distanţelor, ca şi credinţa”; 9. „păcatul originar e menit să preceadă şi maschează o altă, mai reală, vinovăţie”;

1107. Ioana Moroşan, în „Dilema” nr. 40 din 2024, publică un interviu pe care i-l acordă scriitoarea israeliană Zeruya Shalev. Reţinem câteva puncte de vedere despre literatură: 1. „există o magie în scris”; 2. „a scrie literatură e un mister”; 3. „orice proiect de carte începe cu câteva propoziţii, fără să ştiu în prealabil ce vreau să fac sau unde voi duce acele propoziţii”; 4. „întotdeauna mi-a plăcut să observ nuanţele”; 5. „ literatura este cât se poate de umană”; 6. „nicăieri nu găseşti mai multă înţelegere, îngăduinţă şi generozitate decât în literatură”; 7. „literatura este o chestie de spontaneitate şi intuiţie, iar spontaneitatea şi intuiţia sunt trăsături exclusiv umane”; 8. „când scriu simt nevoia şi trebuie, de fapt, să simt exact ceea ce simt şi personajele mele”; 9. „a crie litaratură e un act intim”;