GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (244)

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”, poetul Dumitru Cerna despre poezie ca hrană, T. S. Eliote despre lume, Alin Fumurescu despre om, Goethe despre cei care se bagă în seamă cu banalităţi, Romano Guardini sfătuindu-ne cum să intrăm pe o poartă, sfatul lui Stephen Hawking, Alina Gherasim despre cum se realizează o bună prietenie, Gheorghe Grigurcu despre fiinţa omenească, Gela Enea despre actul lecturii, Gheorghe Grigurcu definind metafora şi orizontul, sintagme, termeni, concepte de Maria Donan, Dobrogeanu-Gherea, Grigore Elisei, Constantin Stere, Marius Vasileanu, Ioan Es. Pop, Carlos Fuentes, Gheorghe Florescu, Gheorghe Vidican, „Dilema” nr. 21 din 25-31 iulie 2024, Anca Zaharia prezentând un „Top 5 lucruri care o scot din sărite azi”, Iulian Comănescu evidenţiază „Cinci lucruri care ne calcă pe nervi pe noi, europenii”, Victor Giosan găseşte două motive de enervare în România, „Ramuri” nr. 7 din 2024, Gheorghe Grigurcu, Mircea Eliade despre Romain Rolland, Cătălin Pavel şi „lupta cu zidul”, versuri de Gheorghe Florescu]:

1097. Am citit, am reţinut: Dumitru Cerna: „Mă hrănesc din Poezie cum mă hrănesc din Dumnezeu”; T. S. Eliot: „În punctul fix al lumii rotitoare, nici timp, nici netimp”; Alin Fumurescu: „Şi să nu uităm, omul poate ajunge în scutece în două perioade ale vieţii: la început şi la sfârşit”; Goethe: „Nici un argument nu mă scoate mai tare din sărite decât atunci când cineva îmi trânteşte o banalitate oarecare în timp ce eu vorbesc din toată inima”; Romano Guardini: „Nu trebuie să intrăm grăbiţi pe poartă! Ar trebui să trecem cu băgare de seamă şi să ne deschidem inima ca să percepem ce ne spune. Poate chiar, când e posibil fără a fi tulburaţi de alţii, să ne oprim puţin mai înainte, pentru ca trecerea noastră să fie un pas al purificării şi concertării”; Stephen Hawking: „Oamenii trebuie să părăsească planeta pentru a supravieţui”; Alina Gherasim: „Dând cu barda, nu se poate realiza o sculptură bună a unei prietenii”; GHeorghe Grigurcu: „Fiinţa cedează asemenea unui arc după ce s-a tras cu el. Dar aşteaptă până la final să i se ofere o nouă săgeată”; Gela Enea: „Actul lecturii nu este unul de confort, implică atitudini participative, ca actant în ficţiunea propusă de autor”; Gheorghe Grigurcu: „Metafora este o privire aruncată asupra realului dintr-o zonă ideală”; Gheorghe Grigurcu: „Orizontul este un vis în condiţie naturală”;

1098. Sintagme, termeni, concepte: Maria Donan: „năvodul tăcerii”; Dobrogeanu-Gherea: „”artă cu tendinţă”; Grigore Elisei: „înălţime temporală”; Constantin Stere: „militantism ideologic”; Marius Vasileanu: „dedal de gânduri”; Ioan Es. Pop: „şlagăre de concentrare”, „sacrul şi peticul”, „greaţă la mal”; Carlos Fuentes: „ţară fără umbră”; Gheorghe Florescu: „pasărea cu guşa de aur”; Gheorghe Vidican: „din dangătul clopotului cad seminţe”;

1099.Anca Zaharia, în „Dilema” nr. 21 din 25-31 iulie 2024, prezintă „Top 5 lucruri care o scot din sărite azi”: 1, „femeile cu care stabileşti o întâlnire şi care vin cu un copil atârnat de ele”; 2. „cei care se prăjesc la temperaturi de aproape 45 de grade Celsius, dar care insistă că nu e cald”; 3. „bărbaţii care se referă la partenerele lor cu apelativul „remorcă”; 4. „oamenii care-mi explică ce vreau să spun, indiferent de context”; 5. „profesionaliştii care dau dovadă de neprofesionalism”. În acelaşi număr al „Dilemei”, Iulian Comănescu prezintă şi el „Cinci lucruri care ne calcă pe nervi pe noi, europenii”: 1. „Rusia şi Putin”, „Extremiştii de dreapta”, 3. „Migraţia”; 4. „Punctul verde”; 5. „Birocraţia”. Şi Victor Giosan găseşte două motive de enervare în România: 1. excepţionalismul ; 2. negativismul.

1100. Gheorghe Grigurcu, în „Ramuri” nr. 7 din 2024, reţine un citat din Mircea Eliade: Continuu lectura jurnalului indian al lui Romain Rolland, mai mult ca să văd cum a trecut acest pacifist de la gandhism la comunism decât pentru interesul intrinsec al textului Şi aflu acest lucru pur şi simplu extraordinar: R. nu ştia absolut deloc englezeşte; sora lui îi citea şi-i traducea cărţile lui Vivekananda, strudiile critice şi biografice despre Ramakrishna, textele şi scrisorile lui Gandhi etc. Şi în această ignoranţă totală – a ţării, a istoriei şi a limbilor Indiei, şi chiar a englezei – Romain Rolland a scris cele patru volume despre Gandhi, Ramakrihsna şi Vivekananda!… Este, cred, un caz unic în istoria culturii moderne”;

1101. Cătălin Pavel, în „Ramuri” nr. 7 din 2024, publică eseul „Lupta cu zidul”. Reţin: „Un zid care uneşte e un paradox. Deoarece avem impresia că funcţia lui cea mai importantă, chiar mai importantă decât cea de a apăra, este, de fapt, a separa. Şi totuşi zidurile unesc: pe ele se şi circulă”;

1102. Versuri de Gheorghe Florescu: 1. „poezia / nu are nevoie / de cuvinte / ea e respiraţia păsării cu gura de aur / pe care o simte / numai poetul”; 2. „nu toţi poeţii înving gravitaţia / doar acela care salvează sufletul peştelui”; 3. „am deschis Cartea de poeme / în ea am găsit floarea de colţ / strivită între două sentimente / lângă poemul / despre singurătate”; 4. „da, gravitaţia / poate fi învinsă / nu prin mecanisme / ele doar o îmblânzesc / numai prin Poezie / gravitaţia dispare / definitiv”; 5. „vocea aceasta / nu e a mea / deşi numai eu / o aud”;