GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (184)

GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (184)

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”, Arthur Schopenhauer despre politeţe, Lordul Shaftesbury despre politeţe, Hegel despre poezie ca reprezentare exclusiv interioară, Albert Camus despre cele două sarcini care alcătuiesc măreţia unui scriitor, „România literară” nr. 16 din 2021, Cristian Pătrăşconiu, Gheorghe Grigurcu despre poet, poezie, îndoială, stare creatoare şi critică, „termeni, concepte, sintagme, alcătuiri…” de Ovidiu Genaru, Dumitru Micu, Iurie Matei, George Bacovia,  Lucian Blaga şi Ion Horea, „Dilema veche” nr. 889 din 2021, Andrei Pleşu enunţând câteva însuşiri negative ale politicianului român]:

 

789. Am citit, am reţinut: Arthur Schopenhauer: “Politeţea este o negare condiţionată şi sistematică a egoismului”; Lordul Shaftesbury: “Politeţea poate fi definită drept abilitatea cu care ne folosim cuvintele sau cu ajutorul căreia acţionăm pentru a face oamenii din jur să aibă o părere bună nu doar despre noi, ci şi despre ei”; Hegel: “Întrucât poezia se menţine exclusiv  în domeniul reprezentării interioare şi nu-i este îngăduit să se gândească să procure creaţiilor sale o existent exterioară indepententă de această interioritate, ea rămâne într-un element în care este activă şi conştiinţa religioasă, şi cea ştiinţifică, precum şi orice alt fel de conştiinţă prozaică, şi de aceea poezia trebuie să se păzească de a se atinge cu aceste domenii şi cu felul lor de a concepe sau a se amesteca cu ele”; Albert Camus: „Scriitorul poate să găsească sentimentul unei comunităţi vii care îl va justifica, doar cu condiţia să accepte, pe cât va putea, cele două sarcini care alcătuiesc măreţia meseriei sale: servirea adevărului şi a libertăţii”;

790. Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 16 din 2021, publică un interviu cu Gheorghe Grigurcu. Reţin: 1. „poetul e un Narcis care ajunge a se chinui pe sine din simţământul difuz al unui model mai înalt pe care îl poartă în făptura sa, al unui model absolut pe care se străduieşte a-l elibera de propria-i mască, purtând trăsăturile fortuitului, fără a reuşi niciodată pe deplin”; 2. „poezia: cel mai fragil produs literar”; 3. „îndoiala e o dispoziţie complexă, aflată între două lumi un echivoc care constă din „ a ieşi dintr-o greşeală şi adesea dintr-un adevăr”(Joubert); 4. „niciodată nu ştii unde duce starea creatoare în care se răsfrâng deopotrivă năzuinţa spre momentele originare, întemeietoare, şi fiorul deconstrucţiei, al scepticismului anihilant”; 5. „acea „respiraţie a sufletului” (Leopardi) care e poezia  a trebuit să accepte, în economia existenţială a subsemnatului, o cooperare cu comentarea acesteia, întrucât, „respirând” pur şi  simplu, nu ne putem încadra în sistemul de rigori al vieţii obşteşti ce ne condiţionează”; 6. „poezia” a fost unica mea formă de echivalare prin scris cu mine însumi, un test la care mă supuneam aproape cotidian. Acum prevalează prestaţia critică”; 7. „a face poezie este, după cum socotea Camus, la fel de greu cu a fi liber”; 8. „succesul criticului constă însă şi în intuirea valorii acolo unde n-a fost remarcată”; 9. „arta pentru artă nu e o formulă vidă”;

791. Termeni, concepte, sintagme, alcătuiri…: Ovidiu Genaru: stau ghemuit în bezna uterină şi rod un cotor de măr”; Dumitru Micu: „turmentată de mustul amar al cunoaşterii”; Iurie Matei: „umbra unei păsări peste arma unui cântec”; Iurie Matei: „popas în pustiul geometric”; George Bacovia: „pe-un arbore plâng ca pe-un umăr”; Lucian Blaga: „prin sat trec sănii grele de tăceri”; Ion Horea: „trece timpul ca un copil pe drum”;

792. Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 889 din 2021,  enunţă câteva însuşiri negative ale politicianului român: 1. „munca politică e cea care devine un hobby, în vreme ce bunăstarea personală, capriciile private, „pasiunile” centrifugale, „loisir”-ul devin axa mobilizatoare a fiecărei zile”; 2. „ambîţ”-ul primitiv, mitocănia făloasă, impostura”; 3. „se cere să-i meargă mintea ceea ce e altceva decât să fii „băiat dăştept”; 4. „stăpâneşte discursul vid şi pe cel al agresivităţii”; 5. „se comportă aproape candid,  ca unul care ne va păstori veşnic”; 6. „când o păţeşte are două soluţii: se declară ori victimă politică, ori cotropit de boli drastice, necesitând tratament imediat şi prelung”; 7. „incapacitatea de a admite că uneori poate greşi”; 8. „lui nu i se poate întâmpla să fie luat la întrebări”; 9. „buna cunoaştere a limbii materne nu face parte din calificările obligatorii ale unui bun comunicator”; 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus