Totul despre pensiile speciale ale parlamentarilor: Au fost introduse la inițiativa PSD în 2015, USR încearcă de trei ani să le elimine. PNL s-a alăturat demersului anul acesta, dar ambele proiecte au fost blocate de PSD

Totul despre pensiile speciale ale parlamentarilor: Au fost introduse la inițiativa PSD în 2015, USR încearcă de trei ani să le elimine. PNL s-a alăturat demersului anul acesta, dar ambele proiecte au fost blocate de PSD

Pensiile speciale ale parlamentarilor, care costă bugetul în prezent peste zece milioane de euro pe an, au fost introduse în 2015, la inițiativa PSD, partid condus la acea vreme de Victor Ponta, și au beneficiat de sprijinul și votul UDMR, PLR (devenit ulterior ALDE) și PC.

 În prezent, un număr de 768 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

USR a depus în septembrie 2017 o inițiativă legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar aceasta a fost blocată sistematic în comisia de specialitate, condusă de PSD.

Ulterior, în mai 2020, și liderul deputaților PNL, Florin Roman, a semnat o inițiativă de abrogare a acestor pensii speciale, dar propunerea sa nici măcar nu a mai ajuns în comisii, fiind blocată în Biroul Permanent al camerei Deputaților, structură dominată, de asemenea, de PSD.

Inițiativa USR și cum a fost blocată sistematic vreme de trei ani

 Pe 13 septembrie 2017, cei 43 de senatori și deputați ai USR, la propunerea lui Cristian Seidler, au înregistrat propunerea legislativă de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Practic, useriștii propuneau abrogarea articolelor 49 și 50 din legea 96/2006 privind Statutul senatorilor și deputaților, cele care reglementau indemnizația pentru limită de vârstă, adică pensiile speciale. Totodată, propuneau și abrogarea legii prin care a fost modificat Statutul și introduse cele două articole, 49 și 50.
  • ”Considerăm că este imperios necesar ca direcția pe care o imprimăm legislației să fie cea spre integritatea funcției sau demnității publice, spre impunerea unor criterii morale solide pentru cei care îndeplinesc funcția de parlamentar, care să rămână astfel pe toată perioada mandatului, spre limitarea privilegiilor și beneficiilor de care se bucură parlamentarii, în vederea revigorării încrederii în instituțiile statului, în general, și în Parlament, în special”, își argumenta Seidler inițiativa de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Inițiativa USR a fost introdusă în circuitul legislativ. O săptămână mai târziu a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ. După două luni a venit și punctul de vedere al guvernului PSD, condus atunci de Mihai Tudose: inițiativa a fost criticată, dar se lăsa la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării sale. La fel de neutru, deși nu conținea critici, a fost și punctul de vedere al Guvernului Orban, trimis în aprilie 2020: Parlamentul va decide.

În iunie 2020, la aproape trei ani de la înregistrarea la Parlament, inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale intră la dezbatere în primele comisii de specialitate, cele juridice, ambele dominate de PSD, ca de altfel, toate structurile Parlamentului. În mod deloc surprinzător, atât Comisia Juridică a Senatului, cât și cea a Camerei Deputaților au avizat negativ inițiativa.

Pentru a intra în plenul reunit al Parlamentului ca să fie votată, propunerea legislativă are nevoie și de raport însă din partea Comisiei de statut, condusă de PSD. Această comisie nu a luat niciodată însă în discuție inițiativa.

”PSD a schimbat președinții Comisiei de statut ca pe șosete. La un moment dat, nici noi, membrii comisiei, nu mai știam cine o conduce. Am avut vreo două ședințe în patru ani. Am solicitat de mai multe ori discutarea inițiativei privind eliminarea pensiilor speciale, dar degeaba”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul PNL Gabriel Andronache, membru al comisiei.

 La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler, inițiatorul legii, a solicitat și el în mod repetat dezbaterea actului normativ, dar în zadar. Totuși, pe 18 iunie anul acesta, inițiativa fusese introdusă, deși nu avea raport, pe ordinea de zi a plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului. A fost scoasă însă înainte de începerea ședinței, la propunerea PSD și cu voturile PNL, UDMR și Pro România.

La vremea respectivă, liberalii aveau propriul proiect de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, înregistrat cu o lună înainte de Florin Roman, dar nesemnat de nimeni altcineva. Interesant este că, de această dată, Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, deși cu trei ani mai devreme dăduse aviz negativ propunerii identice a USR. Actul normativ a rămas însă blocat la nivelul conducerii Parlamentului, dominată de PSD, nefiind nici măcar introdus în circuitul legislativ. Guvernul Orban, deși i s-a solicitat un punct de vedere, nu l-a transmis.

Astfel, în lipsa voinței politice, în special a PSD, dar nu numai, cele două inițiative de eliminare a pensiilor speciale zac în continuare în sertarele Parlamentului. Au fost cazuri când, fiindcă a existat această voință politică, s-au adoptat legi într-o singură zi în ambele Camere ale Legislativului. Cel mai recent exemplu este legea care permite Parlamentului să stabilească data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în detrimentul guvernului. Inițiat de PSD, ALDE și UDMR, actul normativ a fost adoptat în aceeași zi, pe 27 iulie 2020, atât de Senat, cât și de Cameră.

Pensiile speciale au fost introduse în 2015

Pe 15 aprilie 2015, 228 de deputați și senatori de la toate partidele au înregistrat la Parlament o inițiativă legislativă pentru introducerea indemnizației pentru limită de vârstă, care a fost botezată imediat de presă drept ”pensia specială a parlamentarilor”. Deși inițial fusese semnat de mai mulți liberali, aceștia și-au retras ulterior semnăturile.

  • ”Din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea și îndeplinirea intereselor cetățenilor, prin interzicerea deputaților și senatorilor de a exercita orice altă funcție de autoritate publică sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar, astfel, acordarea dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce își are esența în statutul parlamentar”, se arăta în expunerea de motive a inițiativei.
  • ”Dispozițiile prevăzute de prezenta lege au în vedere rolul Parlamentului ca putere de stat, răspunderea și complexitatea pe care o presupune exercitarea demnității de parlamentar pentru garantarea integrității, independenței și imparțialității în fața națiunii”, mai susțineau inițiatorii.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Guvernul Ponta anunța că nu susține proiectul, invocând acordul pe care România îl avea atunci cu FMI.

La mai puțin de o lună distanță, comisia pentru statut a adoptat un raport de admitere a legii privind introducerea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Singurul vot împotrivă a venit din partea reprezentantului PNL, care a precizat că așa i-a fost trasat de partid. Apoi, pe 16 iunie, legea a fost adoptată cu 303 voturi ”pentru” și 124 de voturi ”împotrivă”, ale celor de la PNL.

Actul normativ a fost retrimis în Parlament pentru reexaminare de către președintele Iohannis. După câteva ajustări, pe 15 decembrie 2015, la două luni de la incendiul din clubul Colectiv, parlamentarii și-au votat din nou, cu o largă majoritate și aplaudând frenetic, propriile pensii speciale. S-au înregistrat 287 de voturi ”pentru”, 5 abțineri și un singur vot ”împotrivă”. Liberalii au părăsit atunci sala de plen.

În cinci ani, s-a ajuns ca un număr de 768 de foști senatori și deputați să fie beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an, pensia medie a unui parlamentar fiind de 5.843 de lei pe lună.

Deși a fost principalul promotor al acestei legi și, ulterior, a sabotat sistematic orice tentativă de a elimina pensiile speciale, PSD a încercat să joace la imagine pe acest subiect. În 2016, Liviu Dragnea, la acea vreme președintele partidului, își dădea demisia din Parlament cu scopul declarat de a nu beneficia de pensia specială. La fel făcea și Marcel Ciolacu. Nici Dragnea, nici Ciolacu însă nu doar că nu au întreprins niciun demers în ultimii patru ani pentru abrogarea acestor privilegii, dar au blocat orice inițiativă în acest sens. Mai mult, Marcel Ciolacu, ajuns între timp succesorul lui Dragnea în fruntea PSD și a Camerei, și-a anunțat din nou intenția de a demisiona din Parlament. A făcut acest gest cu o zi înainte USR, după ce a aflat ”pe surse” de intenția useriștilor, furând astfel startul a ceea ce a fost taxat rapid drept ”un nou episod de campanie electorală”.

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus