Sf. Sava cel Sfințit –ctitor al celei mai aspre mănăstiri din lume – Mănăstirea Sf. Sava

Sf. Sava cel Sfințit –ctitor al celei mai aspre mănăstiri din lume – Mănăstirea Sf. Sava

12-05-cv_sava_cel_sfintitAn de ani, mii și mii de pelerini din întreaga lume creștină merg să se închine în pustiul Iudeii din Țara Sfântă, la cea mai aspră mănăstire din lume. Printre aceștia și numeroși botoșăneni, grație pelerinajelor organizate cu sprijinul Centrului de Pelerinaj Cuvioasa Parascheva din Iași. La Mănăstirea Sf. Sava, din pustiul Iudeii, pelerinii ajung cu ajutorul unor microbuze arabe..

Mănăstirea Sf. Sava este cunoscută ca fiind cea mai aspră mănăstire din lume, prin restricțiile la care sunt supuși viețuitorii ei, călugării.

Aceasta a fost întemeiată în anul 482 și s-a dezvoltat în jurul chiliei Sfântului Sava, pe locul arătat de Maica Domnului, în defileul Pârâului Cedrilor, loc unde era un izvor care nu a secat nici până în prezent. În toată zona viețuiau numeroși călugări, în mici chilii săpate în piatră, care se întindeau pe circa doi kilometri, în jurul actualei mănăstiri. O bună parte a acestora s-au alăturat Sfântului, pe care l-au recunoscut ca un conducător duhovnicesc, iar chiliile lor au devenit așezăminte cu mai multe camere. Mănăstirea din Pustiul Iudeii, cunoscută inițial drept Marea Lavră, a influențat puternic dezvoltarea serviciilor religioase manastirea_sf_sava1și a cultului Bisericii Ortodoxe.

In biblioteca din această mănăstire se păstrează un codice cu inscripția care confirmă că ea a fost refăcută “după stăruințele domnilor Valahiei” și cu banii lor. Pentru refacerea mănăstirii, domnitorul Neagoe Basarab l-a trimis cu bani pe egumenul Ioachim Valahul, care trăia de multă vreme la Mănăstirea din Sinai.

Astăzi, complexul monahal din Pustiul Iudeii are două biserici, alături de Mormântul Sfântului Sava cel Sfințit, localizat în curtea ce le separă. Pe lângă cele două biserici, mănăstirea mai are și câteva capele, alături de multe chilii

 

PELERINI BOTOSANENI AUGUST 2016săpate în piatră, pentru călugări, unele dintre ele fiind de o seamă cu primele chilii ale Sfântului Sava. Biserica centrală a mănăstirii este închinată Maicii Domnului iar cea de-a doua biserică, construita într-o peșteră, este închinată astăzi Sfântului Ierarh Nicolae. Aici se găsește și Capela Sfântul Ioan Damaschin, aici viețuind acesta pe la începutul secolului al XVIII-lea.

Deoarece femeilor li se interzice cu desăvârșire intrarea în incinta mănăstirii, călugării vin la poartă, spovedesc și dau sfaturi de cum să facă rugăciunile acelora care doresc să aibă copii.Femeile pot merge doar la “Turnul Femeilor”, de unde pot privi o panorama a mănăstirii. Ele primesc în dar câte o iconiță și o frunză de fenic dintr-un copac sădit în incinta mănăstirii de către Sf. Sava.

De peste două decenii aici viețuiește și un călugăr român, părintele Calinic, cel care, atunci când este solicitat de către pelerini, iese din chilia sa. Vine cu mare bucurie, pe terasa mănăstirii, să-i binecuvânteze și să le spună un cuvânt de învățătură.

Pelerinii botoșăneni care l-au cunoscut la Mănăstirea Sf. Sava pe părintele Calinic s-au bucurat în luna iunie 2017 când acesta a fost oaspetele părintelui Vasile Acatrinei, la Biserica Sf. Spiridon, unde a ținut la o vecernie, un memorabil cuvânt de învățătură.

De pe terasa mănăstirii peisajul care ți se înfățișează este de o frumusețe sălbatică. În jos, vezi un hău, la fundul căruia, străjuit de stânci, trece un firicel de apă care curge și se transformă în cetatea Ierusalimului, în biblicul râu Iosafat, locul de unde, se spune că va începe Judecata de Apoi. În față, săpate în calcar sunt zeci și zeci de peșteri unde au viețuit, s-au rugat și s-au nevoit de-a lungul secolelor, numeroși pustnici.

În incinta mănăstirii se află un paraclis care a adăpostit mormântul sfântului Sava, până când moaștele acestuia au fost luate de cruciați și duse la Veneția. După câteva secole, în anul 1965, moaștele acestuia au fost readuse la această mănăstire, în niște împrejurări incredibile. Când a construit mănăstirea, Sf. Sava a sădit în curtea mănăstirii un fenic. Când moaștele acestuia au fost luate de către catolici si duse la Veneția, fenicul s-a uscat complet. După anul 1965, când Sfântul a revenit acasă, fenicul care are venerabila vârstă de peste 1500 ani, a revenit la viață. Din acest copac se recoltează frunze în seama cărora se pune miracolul rămânerii însărcinate a femeilor sterpe. După ce postesc trei zile, călugării ies în cadrul unei ceremonii și recoltează frunze din acest fenic, frunze pe care le vor dărui credincioaselor care vor să aibă copii.

În incinta mănăstirii există un cimitir subteran unde sunt depuși circa 30 de foști viețuitori. Când mai moare vreun călugăr, câțiva confrați merg, ridică capacele raclelor și îi încearcă pe cei morți, pentru a face loc celui decedat. Întotdeauna găsesc pe cineva căruia i se desfac oasele, care sunt spălate și aranjate în osuar, pentru a lăsa locul disponibil altui călugăr trecut la cele veșnice.

Printre cei care au contribuit la reconstrucția mănăstirii Sf. Sava se numără și domnitorii români Neagoe Basarab și Alexandru Lăpușneanu, împreună cu soția sa, Ruxandra.

La Mănăstirea Sf. Sava a viețuit secolul trecut botoșăneanul născut la Crăiniceni – Păltiniș, care a fost canonizat de către Patriarhia Ierusalimului și Biserica Ortodoxă Română sub numele de Sf. Ioan Iacob de la Neamț, Hozevitul.

Mergeți, stimați pelerini și vizitați acest locaș de cult și veți simți sfințenia acestei veritabile citadele a creștinismului cum pogoară asupra voastră, călăuzindu-vă viața. Și sărbătoriți-l cu numai o zi înainte de Sf. Nicolae, pe Sfântul Sava cel Sfințit.

Vasile TIMOFCIUC

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus