Sub îngrijirea unui colectiv redacțional lărgit, „internaționalizat”, condus de Paul-Mircea Iordache, Ion Negrei – Republica Moldova și Dumitru Covalciuc – Regiunea Cernăuți a apărut nr. 26, serie nouă, a periodicului „Vatra noastră românească”, editat de Filiala Județeană a Uniunii Vatra Românească.
Revista cuprinde o relatare despre Sărbătoarea Mărțișorului de la Cernăuți, fotografiile suprinse la aceasta manifestare de suflet românesc fiind elocvente. Simpozionul „Limba noastră-cununa unității noastre naționale”, organizat de Centrul de Cultură și Asistență Didactică „Casa Limbii Române”- Căușeni, este prezentat într-un colaj foto-text de Tatiana Midoni, dascăl de limbă și literatura română în această localitate moldoveană.
Cunoscutul istoric acad. Ioan-Aurel Pop este prezent în paginile revistei cu un material răscolitor , intitulat „Premisele Marii Uniri- privite dinspre românii de la răsărit de Carpați”, în care prezintă exemple istorice care susțin faptul că primii dintre români care au folosit față de străini limba ca marcă a identității românești au fost cei de la răsărit de Carpați, adică moldovenii. Cărturarii moldoveni au fost teoreticienii unității românești.
Profesorul dr. Gică Manole publică materialului documentar” Un secol de la intrarea României în Războiul de Întregire a Țării”, relatând despre catastrofa României din toamna-iarna anilor 1916-1917, refugiul în Moldova, refacerea miraculoasă a Armatei Române cu ajutorul francez, Lenin-arma mortală germană care va distruge Rusia, și evacuarea în Rusia a tezaurului României – o eroare istorică.
Prof. dr. Dan Prodan, continuă articolul „ Un sfert de veac de la intrarea în vigoare a Constituției din 1991”. După ce istoricul trece în revistă constituțiile precedente, cu detalii privind conținutul acestora, se oprește asupra Constituției democratice din decembrie 1991. Contextul în care este adoptată constituția precum și prevederile acesteia întregesc imaginea de ansamblu a acestui act fundamental al României post-decembriste.
Un material extrem de interesant, intitulat „Un secol de la Marea Unire din 1918- Chestiunea Basarabiei în raporturile româno-sovietice (1918-1940)” publică Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei.
Anul 1918 -ora astrală a neamului românesc- a marcat încheierea procesului de formare a statului național român, ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei și a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, cu Patria-mamă. Desăvârșirea unității naționale românești este privită de către cercetătorul moldovean prin prisma tratatelor de pace semnate la finele primului război mondial și a conjuncturii istorice favorabile.
Din volumul în pregătire intitulat „Drumul României spre Catastrofă 1918-1940”, al prof. dr. Gică Manole revista publică fragmentul dedicat fondatorului Mișcării Legionare-intitulat „ Corneliu Zelea Codreanu- între mistificare, ură și realitate istorică”.
Mistificarea adevărului de către staliniști, responsabilii genocidului la care au supus poporul român între anii 1948-1964, este relatată în detalii. Trist este, așa cum subliniză autorul, că și după anul 1990, au fost reluate o parte dintre aceste acțiuni, unele dintre ele cu atacuri infame la adresa marelui nostru poet național Mihai Eminescu. „Nu antisemitismul a definit acțiunile lui C.Z. Codreanu, ci anticomunismul”- ne spune răspicat autorul. Problema e că în acea perioadă aproape toți comuniștii erau evrei. Luându-și bacalaureatul, tânărul C.Z. Codreanu se înscrie ca student la Facultatea de drept din Iași, oraș pe care îl vedea ca pe o „cetate eternă a românismului”. Numai că aici a descoperit că studențimea evreiască domina Universitatea, acționând fățiș ca agent de influență al Rusiei sovietice. Nemulțumit de această situație, Codreanu se înscrie și devine activist de seamă în „Garda Conștiinței Naționale”- organizație întemeiată și condusă de muncitorul Constantin Pancu, care reușea să adune în „Piața Unirii”, la diverse manifestări, chiar și 10 mii de cetățeni, manifestări terminate uneori cu confruntări sângeroase cu agenții Moscovei…
Foarte interesantă această incursiune inedită în viața multcontestatului C.Z. Codreanu.
Revista găzduiește și articolul ”Casa Poporului și unele secrete”- în care sunt prezentate aspecte mai puțin cunoscute despre monumentala construcție, relatate de către cl. r. Nicolae Kovacs, cel care a condus partea secretă a lucrărilor edificiului proiectat de Anca Petrescu.
Frumos alcătuit și foarte interesant acest număr al revistei „VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” !
Felicitări colectivului redacțional!
Vasile TIMOFCIUC
N.R. Revista ne-a fost adusă la redacție de dl. prof. Vasile PURICE, fapt pentru care îi multumim.