PANDELICA  RADEŞ:  TIMPURI  TRECUTE (XI)

PANDELICA RADEŞ: TIMPURI TRECUTE (XI)

31. De obicei, mâncam la cantină când era vreme bună şi făceam instruire A.L.A. Eu eram ajutor de instructor, cel a cărui ajutor eram fiind profesor. Instructorul meu era profesorul Teofil Dale. Eu aveam ca sarcină să ridic, ajutată de alţi 2-3 colegi, puştile ZB-uri, pe bază de bon. După câteva ore de instrucţie cu tragere, rămâneam în sala de mese a şcolii şi i ni se predau cunoştinţe teoretice pe care le însemnam într-un caiet mare ce rămânea la şcoală, sub cheie, şi care ne era predat doar la lecţiile următoare.

Îmi amintesc de faptul că aveam mulţi colegi, în clasele paralele, de origine greacă. Erau refugiaţii din timpul ostilităţilor din anii 1950 – 1951 – 1952. De aceştia ne „distram” prin faptul că bărbaţii umblau iarna cu căciuli, peste care purtau şaluri mari, groase, negre. La noi în şcoală, fiecare an şcolar avea câte patru sau cinci clase paralele. Îmi mai aduc aminte că în vacanţa dintre anul I şi al II-lea am fost aleasă, datorită rezultatelor la învăţătură, să merg în mod gratuit într-o tabără şcolară a elevilor din şcolile de statistică din ţară la Izvorul Mureşului. Am refuzat pentru că generaţia mea avea conştiinţa datoriei fiecărui membru de familie, aceea de a contribui la rezolvarea problemelor gospodăreşti. La Facultate a fost şi mai greu, din cauză că nu eram primită în sesiuni, decât după multe audienţe la decanat, pentru că veneau mereu reclamaţii de la Borolea sau de la Hăneşti, că părinţii refuzau să se înscrie în întovărăşiri, iar mai târziu, în G. A. C. Ca să-mi plătesc gazda şi ca s-o întreţin şi pe sora mea, mai apoi şi pe fratele meu, a trebuit să lucrez dând meditaţii la Limba şi literatura română sau să suplinesc pe acele cadre didactice care erau în concedii medicale. Era pos9ibil acest lucru, întrucât cele mai multe cursuri le aveam spre sfârşitul săptămânii, inclusiv duminica până la prânz. Meditaţiile date au fost şi un ajutor în lecţiile predate mai târziu, ca profesor. Au fost momente când, pentru a face rost de bani, făceam naveta lângă Iaşi, la Poiana-Trestiana, comuna Schitu Duca, sau la Bălţaţi, la Hândreşti-Oţeleni sau la Protopopeşti.

După căsătorie, am lucrat timp de nouă ani la actuala Şcoală „Petru Rareş” din Bacău, apoi am fost pensionată medical gradul II invaliditate, ca urmare a unui accident groaznic. Atunci, ruperea de şcoală, am resimţit-o ca fiind cea mai grea lovitură a vieţii mele. Aşa de greu mi-a fost, încât înainte, în timpul şi după începerea anului şcolar, televizorul meu era închis în permanenţă, căci nu puteam vedea scene legate de viaţa şcolară. După câţiva ani de suferinţă grea, timp în care am suportat câteva intervenţii chirurgicale pe coloana vertebrală – căci mă prăbuşisem de pe un scaun – , în special după operaţia de la Moscova, m-am făcut sănătoasă şi am „înlocuit” munca didactică, la catedră, cu poezia pentru copii şi apoi cu cea patriotică, fiindcă venise evenimentele din Decembrie 1989, iar eu m-am implicat puternic în „drumul” spre democraţie. Dar să revin pa perioada celor nouă ani de predare la Şcoala nr. 3 din Bacău („Petru Rareş”), şcoală cu peste 60 de cadre didactice, cu peste 2500 de elevi, cu local mare, cu cabinete şi laboratoare pentru aproape toate disciplinele. La Bacău fusesem transferată de la Şcoala din Poiana – Trestiana, unde fusesem titulară pe catedra de Română – Istorie, şi unde eram şi director cu delegaţie, căci am refuzat sistematic să devin membru al P.C.R. Veneam la Bacău tot pe o catedră mixtă – istorie la Şcoala nr. 3 şi Limba şi literatura română la Şcoala nr. 7, aflate la o staţie de autobuz una de cealaltă. Aveam studii universitare, grad didactic luat cu notă mare şi o oarecare experienţă didactică, astfel că, în acest context, m-am prezentat la directorul Şcolii nr. 3. Acesta a hotărât să rămân cu normă întreagă doar la această şcoală, completându-mi orele de istorie cu Educaţie cetăţenească, Economie Politică şi Filozofie. Avea nevoie, am aflat mai târziu, ca eu să am normă întreagă, spre a-mi da răspunderea Cabinetului metodologic unde intrau toţi profesorii de Franceză, Germană, Română, Istorie, Sport, Muzică şi Desen, un fel de comisie metodică de azi. Având normă întreagă, mi-a dat şi dirigenţie. Situaţia am comunicat-o şi directorului de la Şcoala nr. 7, care nu s-a împotrivit. La această şcoală am înfiinţat şi condus clubul „Căutătorii de comori”, cu sediul în cabinetul de istorie. Cu aceşti copii am plecat la Berzunţi unde am filmat, fotografiat şi am făcut diapozitive crom-color despre porţile sculptate, aflate în această zonă a judeţului Bacău. Am efectuat şi săpături arheologice în profilul XVI din nomenclatura Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Bacău. Săpăturile au fost făcute la Tamasidava, o cetăţuie dacică ce avea nivel I de cultură materială din vremea lui Burebista şi nivelul II de cultură materială din vremea regelui Decebal. Săpăturile s-au desfăşurat în două puncte de lucru: Sanctuarul şi cetatea propriu-zisă. Activitatea de cercetare a condus-o directorul Muzeului din Bacău, Viorel Căpitanu, absolvent al ultimei promoţii de Arheologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria academicianului Alexandru Zub. Domnul Căpitanu şi-a improvizat un laborator unde curăţa materialul arheologic descoperit în şantier. Tot dumnealui a marcat locul pentru săpat, l-a împărţit în culoare şi a săpat efectiv cu elevii. Eu stabileam meniul pentru fiecare zi încă de la plecare. Asociam elevii în aşa fel încât să cumpere cele necesare. Am luat cu noi o butelie, panouri din care am improvizat o bucătărie, bănci, vase mari pentru preparat hrana şi alte obiecte necesare. În loc de frigider ne-am săpat gropi la umbra copacilor, unde ţineam produsele lactate şi din carne. Eram aprovizionaţi deseori şi de domnul Căpitanu, dar şi de săteni, contracost. (VA URMA)

 

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus