O nouă descoperire legată de familia Poetului Mihai Eminescu?

gmDragi prieteni întru Eminescu, astăzi, 15 ianuarie 2019,  aniversăm 169 de ani de la nașterea marelui nostru poet și publicist, moment de omagiere și de adâncă  reflecție. Cum nu peste multă vreme voi împlini o vârstă frumoasă ce cuprinde  și zecile de ani de când mi-am urmat pasiunea fără frontiere pentru literatură, îmi trec prin fața ochilor sute de creatori de literatură, mai tineri sau cu ceva mai multă experiență, care mi-au trimis spre analiză mii de articole iar unora le-am acordat toată  încrederea mea. Unul dintre aceștia este poetul și publicistul Dorel Mihai Gaftoneanu, pe care îl cunosc foarte bine încă de la debutul literar de acum șapte ani și pe care, nota bene, am mizat fără rezerve că va avea într-o bună zi un cuvânt greu de spus. Îmi propusesem un interviu cu dumnealui, dar am renunțat până la urmă în favoarea  unui extras configurat din textul celor mai recente trei articole ale dumnealui, articole cu caracter de noutate și originalitate, care mi-au captivat în mod deosebit atenția.  Aștept cu multă plăcere părerea cititorilor avizați pe marginea acestui material și vă asigur că voi fi cât se poate de receptiv.

Prof. Georgică Manole

 

O nouă descoperire legată de familia Poetului Mihai Eminescu?

 

       Conform celor declarate recent de către scriitorul botoșănean D. M. Gaftoneanu, după o amplă investigație documentară la arhivele naționale, fondul de carte de la bibliotecă, muzeu, în registrele de stare civilă ale Botoșaniului și ale altor câtorva localități din apropiere, cercetări ce vizează un interval istoric de  aproximativ două secole și jumătate, se conturează câteva ipoteze într-un extrem de interesant caz de regăsire a identității de familie. Astfel, urmărind firul unei străvechi povestiri cunoscute de la bătrânii familiei, povestire ce pare să se adeverească pas cu pas, confruntată fiind cu catagrafiile vremii, apoi cu binecunoscuta corespondență dintre căpitanul Matei Eminescu și magistratul Corneliu Botez, la Bursuceni, satul în care s-a născut (actualmente localizat în com. Verești, jud. Suceava), acesta l-ar fi identificat pe Alexa Potloff-Donțu, tatăl răsăritean al Paraschivei Donțu, bunica maternă a Poetului Mihai Eminescu.

gm2Catagrafia de la 1772-74, Rimskii-Korsakov (Alexandru Mikhailovici Rimskii-Korsakov, colaborator al generalului Alexandru Suvorov), pe vremea țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei, îl menționează într-un grup de ,,ruși” (mai toți cei ce veneau din Est erau denumiți astfel), pe un anume scutelnic (sătean scutit de bir) Alexandru-Alexa, rusul, acceptat pe baza mărturiei căpitanului Matei Eminescu- fratele Poetului, drept acel refugiat venit de la Don (după descriere, foarte posibil, polcovnic, colonel), strămoș (străbunic matern) al lui Mihai Eminescu.

Satul Bursuceni apare în istorie ca una dintre cele douăsprezece așezări ale moșiei Dumbrăveni aparținând familiei Balș, acolo unde au fost slujbași ginerele lui Alexa Donțu, stolnicul Vasile Iurașcu precum și ginerele acestuia, căminarul Gheorghe Eminovici, apoi ca un sat subordonat administrativ comunei Brehuiești, iar mai târziu comunei Dumbrăveni între anii 1906-1926.

De asemenea, în același sat Bursuceni s-a transferat de la Ipotești preotul Neculai Karano-Hackman, cel care i-a urmat preotului Vasile Hudișteanu, ,,popa Vasile”, cum i se spunea, preot care oficiase la îndemnul lui Gheorghe Eminovici o căsătorie între un ortodox și un catolic, fiica negustorului Costache Caraieni, Valeria, cu Ioan Frank (viitorul primar de Botoșani?), fără acordul înaltului ierarh bisericesc Chesarie Răzmeriță Sinadon; reclamat la Domnie, preotul a suportat consecințele de rigoare, fiind pus sub stare de arest împreună cu căminarul Gheorghe Eminovici.

Au fost găsite mai multe indicii care converg spre ipoteza că Ileana, mama presupusului (subiect controversat) copil natural al lui Mihai Eminescu, Mihail-Ilie Lăzăreanu, era fiica Saftei și a lui Dumitru Murariu, morar la Cucorăni; foarte probabil, aceasta a decedat pe vremea adolescenței fiului ei, așa cum reiese din actele găsite.

La rândul lui, Dumitru Murariu era fiul Ilenei și al lui Vasile Murariu, din familia străbunicului Io(a)n Conachi-Murariu-Gaftoneanu, cel care a trăit la Schitu Agafton/Vlădeni/Ipotești/Cucorăni și la Botoșani (Manolești, ,,Botoșanca”- str. Hatman Arbore nr. 8-10, fostă Arcașilor nr. 4, în apropierea sediului pompieriei de astăzi).

Mihail I. Lăzăreanu (născut Ilie), funcționar de primărie, s-a născut la 19 iunie 1877 la Ipotești, a locuit în Botoșani la fostele adrese Lascăr Catargiu nr. 16, în vecinătatea sinagogii de pe str. Marchian, apoi Calea Națională nr. 270 (Cartier Stejari, orientativ vis-à-vis de Școala de Cooperație, lângă Biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul”), și avea să fie înmormântat pe data de 15 ianuarie (?!) 1944, la vârsta de 67 de ani, la Cimitirul Eternitatea.

Din prea puținele date pe care le oferă registrele Administrației cimitirelor Botoșani pentru locația Eternitatea, precum și din alte surse, există indicii privind locurile de înmormântare aproximative unde își duc somnul de veci Mihail Lăzăreanu și Harieta Eminovici.

Asupra gradului de rudenie al acestui străbunic Io(a)n Murariu-Gaftoneanu (fost morar, identificat în mai multe acte ca epitrop al Bisericii ,,Sfinții Voievozi” de la Ipotești) cu neamul Iurașcu-Donțu al Ralucăi Eminovici și cu noi precizări despre acel grup de luptători sosiți cu multă avere undeva pe malul Siretului, dintre care mulți au ajuns morari apoi lucrători ceferiști, se va reveni ulterior.

Se vor face referiri și la cercetările lui Pavel Țugui despre biografia lui Eminescu (în 1996 acesta vorbea despre Bursuceni ca posibil sat în care a sălășluit Alexa Donțu), apoi la familiile Udrițchi, Enacovici, Hynek, Drogli, Hajnal, Ștefanelli, Periețeanu, la profesorul Vasile Paulini, fost director la Liceul Laurian, la publicistul Scipione Bădescu, la notarul Haralambie Simionescu de la Brehuiești și la preotul A.H. Simionescu, fiul acestuia, autorul singurei monografii cunoscute a mănăstirii Agafton.

…Coincidențe și nimic mai mult, evident, simple picături de condiment, mi-am descoperit, printre alții, doi înaintași din familia lărgită, ambii decedați spre sfârșitul anului 1902, la etatea de 119, respectiv 120 de ani, apoi faptul că sunt născut în aceeași zi cu distinsa mamă a Poetului, Raluca Eminescu, născută și decedată pe 13 august, la etatea de 60 de ani. Am prezentat câteva date sumare, elementele de detaliu fiind în plin proces de cercetare/ (re)verificare și subliniez că vorbim despre lucruri într-o perioadă de acumulare, aflate în studiu și nu despre adevăruri absolute, deci voi reveni după verificarea atentă a probelor de către specialiști în istoria literaturii și cercetare genealogică. Ori, asta cere ceva timp. Doresc să le mulțumesc public pentru susținere, cercetare și consultare următorilor: domnului prof. Sergiu Manolache (cu care am colaborat impecabil), doamnei Ana-Elisabeta Florescu-Coșereanu, doamnei director a Bibliotecii ,,Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Cornelia Viziteu, doamnei prof. Elena Condrei, d-lui prof. Georgică Manole, doamnelor Giuliana Patrar-Botușan și Anca Petronela Bilius de la Registrele de stare civilă Botoșani și Dumbrăveni, d-lui ing. Nicolae Iosub, d-lui secretar Mihai Chiriac de la Dumbrăveni, d-lui prof. Gheorghe Median, d-lui col. dr. Sergiu Balanovici, d-lui prof. Constantin Cojocaru de la Corni, d-lui prof. Dan Prodan și publicației ,,Luceafărul” a d-lui director Ion Istrate, ne-a mai declarat scriitorul D.M. Gaftoneanu.gm3

gm4

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus