LISTA CU PROZATORI A LUI THEODOR CODREANU (II)

LISTA CU PROZATORI A LUI THEODOR CODREANU (II)

RECENZIE DE GEORGICĂ MANOLE

Dacă romanele lui Rebreanu sunt considerate de Theodor Codreanu ca fiind „episoade ridicate cu măiestrie inegalabilă la condiţia „oglinzii totalizante”, Marin Preda este pus sub semnul „oglinzii întoarse” ca o concluzie extrasă din: 1. gestul prozatorului prin care, aflat în faţa morţii, să-şi întoarcă faţa de la obiectivul aparatului de fotografiat, refuzând expunerea; 2. romanul „Imposibila întoarcere”, considerat de Theodor Codreanu ca fiind „principala profesiune de credinţă lăsată posterităţii” filosofice”; 3.acel „punct omega” în care filozofie, artă, ştiinţă etc. se întâlnesc şi aceasta ar putea fi identificat în aletheia vechilor greci”; 4. „ideile personajelor romanelor lui Preda”.

Asemenea lui Rebreanu, nici Marin Preda nu este considerat tradiţionalist de către Theodor Codreanu, spunând că este „un spirit pe deplin contemporan”, şi asta fiindcă „mitului „eternei reîntoarceri”, Marin Preda îi opune „imposibila întoarcere”, poate în sensul lui Kierkegaard al „imposibilităţii repetiţiei”, experimentată, existenţialist-creştin, în relaţia cu Regine Olsen”. Conceptul de „oglindă întoarsă” este susţinut de demonstraţii care întăresc rolul de „căutător de ecouri” a lui Ilie Moromete, prezenţa categoriei estetice a „tardivului”, a „petei oarbe” ( din „Delirul”) şi a „vidului” ca izomorfii ale „oglinzii întoarse”, prin „jocul pândii” prezent la majoritatea personajelor (pregnant la Ilie Moromete) sau prin arta de a releva „violenţa mimetică” („Existenţele individuale, de la Antonescu şi până la Achim sau Paraschiv, se varsă în sorbul uriaş, nevăzut al acestei oglinzi obscure. Abia de aici începe marea responsabilitate filosofică în faţa lumii”).

O constatare a lui Ion Simuţ, aceea că Ion Druţă ar fi pentru Moldova un echivalent al lui Marin Preda, îl determină pe Theodor Codreanu să-l introducă şi pe scriitorul basarabean în grupul celor zece din cartea sa. S-a pornit, în primul rând, de la o stare atitudinală comună. Aşa cum Marin Preda produsese „prima spărtură în angrenajul literaturii”, la fel şi la Ion Druţă se poate vorbi despre „o întoarcere la arhetipuri, la rădăcinile ancestrale ale fiinţei, ceea ce contravenea flagrant construirii omului nou, homo sovieticus”, în fapt tot un fel de breşă în literatura basarabeană. În al doilea rând, critica literară de la Chişinău, puternic ideologizată şi ideologizantă, având ca exponenţi pe Ivan Bodiul sau Dumitru Tăbăcaru, au produs acel fenomen al „oglinzii răsturnate”,cronicile lor transformându-se în veritabile elogii. Efectul „oglinzii răsturnate” va face ca Ion Druţă să nu fie învins fiindcă, pornind de la o constatare a lui Andrei Vartic, spune Theodor Codreanu: „scriitorul s-a identificat arheal cu ciobanul mioritic, acel cioban ajuns fără oi, jefuit de vremuri şi de colectivizare”.

După un inventar al referinţelor de sorginte hermeneutică privind opera lui Druţă, Theodor Codreanu aduce câteva caracteristici personale: „singularitate canonică”, „prezenţa poeticului”, recunoaşterea lui Eminescu drept „centru iradiant al culturii româneşti”, „nemitizarea în spaţiul creştin”, „e sadovenian”, „e tolstoian sau cehovian doar în aparenţă”, „e adept al jocului antinomic dintre Mioriţa şi Anti-Mioriţa” etc.

Dumitru Radu Popescu este considerat de Theodor Codreanu ca fiind „cap de serie între prozatorii şaizecişti”, generaţie care a apărut ca o „reacţie spirituală”, după cum anticipa Mircea Eliade, şi care a avut ca promotor pe Nicolae Labiş. Considerat adept al „rezistenţei prin cultură”, Theodor Codreanu supune opera lui D.R.P. conceptului de „antigeneză”, o viziune artistică şi socială în care „scriitorul se arată un reacţionar de anvergură eminesciană, opunând utopicei naşteri a unei lumi noi, adevărata ei faţă de antinaştere apocaliptică”. Fenomenul „oglinzii răsturnate” funcţionează şi la D.R.P. în acelaşi mod ca la Druţă sau chiar ca la Marin Preda, sub rezerva că proiecţia romanescă de factură singulară în proza românească surprinde „toată această tragedie întoarsă a istoriei, în care nici un sacrificiu uman nu mai poate aduce renaşterea comunităţii bântuite de secularismul utopiilor moderne şi postmoderne”.   Autorul studiului despre cei zece prozatori constată că „lucrurile fundamentale” despre D.R.P. încep să se spună din 1962, când Ovid S. Crohmălniceanu pune în ecuaţie critică „excentricitatea” eroilor prozatorului amintit, aspectul venind dinspre „complexitatea personajelor” lui Marin Preda şi din „suciţii” lui Caragiale. Caracterul excentric al personajelor vor contribui la completarea fenomenului „oglinzii răsturnate” pliat pe valorizări negative şi specific „est-eticii”. Aceleaşi puncte de vedere se vor continua a fi evidenţiate, într-o formă mai accentuată sau mai voalată, de către Paul Georgescu şi Valeriu Cristea. Începând cu Mihai Ungheanu, „suceala” şi „excentricitatea” personajelor nu mai sunt valorizate negativ, iar mult mai târziu (1978), Eugen Simion va fi „cel dintâi comentator care părăseşte grila intenţiilor   est-etice la D. R. Popescu”, şi asta, continuă Theodor Codreanu, „în limitele cenzurii dintre 1974-1978, când Eugen Simion nu putea spune mai mult”. Şirul criticilor care se ocupă de opera lui D.R. Popescu, şi pe care Theodor Codreanu îi aminteşte, se sfârşeşte cu Nicolae Manolescu, unul „ostil hermeneuticii”, acestapracticând „o critică impresionistă descriptivă” pe care, deşi o face bine, adesea nu „pătrunde dincolo de suprafaţa descripţiei”, ceea ce s-a întâmplat şi cu D.R. Popescu. Astfel că textul atribuit acestuia în „Istoria critică a literaturii române” se supune autorevizuirilor manolesciene „între estetică şi est-etică”, fiindcă, apreciază Theodor Codreanu, „el trebuie să îmbine exigenţele esteticului (pe care îl proclamă normă centrală a demersului său) cu cele ale est-eticii, declarată de dreapta („anticomunistă”), cale deloc lesnicioasă, cu atât mai mult, cu cât se afla, totuşi, în faţa unui mare scriitor” (VA URMA).

 

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus