Ion PILLAT- REMEMBER

Ion PILLAT- REMEMBER

Ion Pillat, născut în 31 martie 1891, Bucureşti, decedat la 17 aprilie 1945, academician, antologator, editor, eseist, poet tradiţionalist şi publicist român- așa este catalogat aceasta personalitate ce și-a legat numele de ținutul Botoșanilor.
Ion Pillat s-a născut la Bucureşti în casa din Calea Dorobanţilor 6. Tatăl său era moşier şi parlamentar, iar mama sa, Maria Pillat, a fost a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C. Brătianu. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe moşia bunicului, Florica, unde a învăţat în particular întreaga şcoală primară. A urmat cursurile şcolii primare nr. 1 din Piteşti, iar în 1905 a terminat Liceul Sfântul Sava din Bucureşti. Mama sa l-a luat cu ea la Paris, pentru a continua studiile acolo. Cu ocazia excursiei la Chartres, a descoperit arta gotică, care l-a inspirat pentru prima sa poezie În catedrală.
În 1910, s-a înscris ca student la Sorbona unde a studiat în principal istoria şi geografia, dar a făcut în paralel şi dreptul. Titu Maiorescu i-a publicat în 1911, o parte din poezii în Convorbiri literare. În 1912, aflat în Bucureşti în vacanţă, l-a cunoscut pe Alexandru Macedonski, căruia i-a editat volumul Flori sacre. În 1913 a obţinut licenţa în litere la Paris şi a participat la campania din Bulgaria, în timpul războiului balcanic. A obţinut în 1914 şi licenţa în drept, apoi a revenit definitiv la Bucureşti unde a publicat volumul Eternităţi de-o clipă.
S-a căsătorit în 1915 cu pictoriţa Maria Procopie-Dumitrescu. În 1916 a editat volumul Plumb al lui George Bacovia şi a preluat conducerea revistei Flacăra, împreună cu Adrian Maniu şi Horia Furtună. A participat la Conferinţa de pace de la Paris ca secretar al lui Alexandru Vaida-Voievod, preşedintele delegaţiei ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat într-o ediţie restrânsă de lux, volumul Grădina dintre ziduri.
În 1921 a apărut, sub îngrijirea sa, volumul Poezia toamnei, o antologie din versurile poeţilor români care au cântat toamna. În 1922 a scos, împreună cu Tudor Arghezi, revista Cugetul românesc, iar în anul următor a publicat volumul de versuri Pe Argeş în sus. În 1925 a Publicat volumul Satul meu şi a scos împreună cu criticul Perpessicius Antologia poeţilor de azi. În 1935 a descoperit Balcicul, destinaţia preferată a Reginei Maria a României, care atrăgea ca un magnet pictorii şi poeţii epocii, unde şi-a construit o vilă. A publicat Poeme într-un vers, influenţate de haiku şi tehnica poemelor într-un vers din literatura chineză şi din literatura japoneză.
A primit în 1936 premiul naţional pentru literatură şi a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1937 a tradus din Charles Baudelaire şi a publicat volumul Ţărm pierdut. A publicat în 1942 o antologie de traduceri din poezia germană şi volumul de versuri Împlinire. În 1944, sub titul Poezii i-a apărut întreaga operă lirică scrisă între 1906 şi 1941.
La data de 17 aprilie 1945 a avut o congestie cerebrală în plină stradă, a fost transportat acasă (pe actuala stradă Alexandru Philippide la nr.9) în stare de inconştienţă, iar în jurul orei 22 a decedat.

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus