Ing. COSTICĂ MACALEŢI: “Aştept de la consilierii judeţeni mai puțin ”zgomot fără nimic”, și mai multă implicare”

Ing. COSTICĂ MACALEŢI: “Aştept de la consilierii judeţeni mai puțin ”zgomot fără nimic”, și mai multă implicare”

Înterviu în exclusivitate pentru

ACTUALITATEA BOTOȘĂNEANĂ

cu

Președintele CONSILIULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI,

Ing. Costică MACALEȚI

-       Domnule Președinte, dacă ar fi să treceți în revistă cele mai importante obiective realizate în primul an de mandat, în funcția de președinte al Consiliului Județean Botoșani, care ar fi ele?

-Cele mai importante obiective realizate în primul an de mandat care trebuie menționate sunt:

  • Încheierea tuturor contractelor cu operatorii,  pentru toate zonele din județ, pentru sistemul integrat de management deșeuri.
  • Accesarea sumei de 90.937.104,10 lei pentru un număr de 7 obiective, prin PNDL.
  • Depunerea proiectului care vizează modernizarea a 100 km de drum județean, prin fonduri europene, dedicate Programului Operaţional Regional, Axa 6.
  • Continuarea programului de alimentare cu apă derulat prin POS MEDIU, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, prin care județului Botoșani i s-au alocat 47 milioane de euro, în scopul atingerii obiectivelor acestui proiect.

În același timp, aș menționa și crearea unei relații bune de colaborare cu alte instituții, mediul privat și sectorul non-guvernamental, pentru că o instituție nu poate sta cu ”ușile închise”. Când spun asta, mă refer la obligativitatea pe care o avem, ca administrație de rang județean, să dezvoltăm relații inter-instituționale, cu omologi sau cu alte sectoare de activitate, din țară și din străinătate.

 

-       Sistemul intergrat de management al deșeurilor în județul nostru rămâne un obiectiv care, zi de zi, ridică probleme, fie ele din partea operatorilor de salubritate, fie din partea beneficiarilor serviciilor. Cum vedeți ducerea la bun sfârșit, cu efectele prognozate, a contractului încheiat cu operatorii de salubritate care au câștigat licitațiile?

-       Prin proiectul de investiție ,,Sistem de management integrat de gestionare a deșeurilor în judeţul Botoşani” s-a urmărit implementarea unui sistem regional de gestionare a deşeurilor în judeţul Botoşani, în conformitate cu legislaţia UE, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) pentru judeţul Botoşani şi încadrarea în obiectivele POS Mediu.

În cadrul Aplicaţiei de Finanţare, după realizarea etapei de implementare a proiectului investiţional, începe faza de operare a sistemului. Odată cu semnarea contractului de delegare a gestiunii activității de administrare a staţiilor de transfer, sortare a deșeurilor și administrare a depozitului de deșeuri, precum și a celor 5 contracte de delegare a serviciului public de colectare şi transport a deşeurilor municipale solide în judeţul Botoşani, pentru fiecare zona de colectare, gestionarea activităţilor specifice serviciului public de salubrizare se va realiza în sistem regional, prin punerea în funcţiune a bunurilor nou create prin proiect şi prin integrarea infrastructurii existente, respectiv a Centrului Integrat de Management al Deşeurilor (CIMD) Stăuceni, a Staţiilor de transfer Săveni şi Ştefăneşti și a platformelor de colectare în Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din judeţul Botoşani.

Consiliul Județean Botoșani va monitoriza, împreună cu ADI Ecoproces Botoșani, activitatea de colectare, transport și depozitare a deșeurilor desfășurată de către operatorii zonali de salubrizare care vor exploata bunurile create prin proiect, județul Botoșani fiind printre puținele județe din țară care au un sistem operabil și în uz.

Se va urmări realizarea unei strategii eficiente de operare a sistemului integrat pentru deşeuri, de tarifare, facturare şi colectare a taxelor speciale de salubrizare într-un concept unitar, precum și colectarea, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor la nivel judeţean. De asemenea, se va avea în vedere creşterea nivelului de conştientizare a populației cu privire la nevoia de a reduce generarea deşeurilor, separarea materialelor reciclabile de fluxul general de deşeuri şi plata taxelor/tarifelor care să susţină serviciile de salubrizare.

Consiliul Judeţean Botoşani asigură toată disponibilitatea privind soluţionarea problemelor apărute, pentru a se asigura un serviciu de calitate destinat comunităţilor locale în condiţii de securitate din punct de vedere al sănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului și la un tarif în limita gradului de suportabilitate.

-       Tot la capitolul salubrizare, programul operatorului de la Depozitul Stăuceni, firma Diasil, care nu lucrează și duminica, face ca municipiul capitală de județ să fie sufocat în week-end de gunoaie. Nu poate fi modificat contractul-cadru pentru ca această situație să dispară?

-       În documentațiile tehnice care au stat la baza Aplicației de finanțare a contractului de finanțare pentru implementarea Proiectului ”Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Botoșani”, cheltuielile de exploatare și întreținere au fost calculate pentru funcționarea depozitului 6 zile pe săptămână, acest program fiind în concordanță și cu Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din județul Botoșani, aprobat prin HCJ Botoșani nr. 156/17.12.2014, care prevede că frecvența de colectare a deșeurilor municipale în mediul urban va fi de 6 ori/săptămână. Orice solicitare de suplimentare a acestui program ar atrage după sine costuri majorate pentru operatorul CIMD Stăuceni, costuri care trebuie acoperite în final de generatorii de deșeuri, respectiv populația municipiului Botoșani.

Din informațiile noastre, în ultimii 5 ani, S.C. URBAN SERV S.A. Botoșani nu a efectuat în zilele de duminică, la nivelul municipiului Botoșani, serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale provenite de pe platformele din condominii, chiar în condițiile în care administra Stațiile de stocare temporară de la marginea municipiului.

Din analiza registrului de acces la depozitul ecologic Stăuceni se poate constata frecvența intrărilor mijloacelor auto ale S.C. URBAN SERV S.A. Botoșani în zilele de sâmbătă, când aceasta scade la jumătate față de o zi obișnuită. Din analiza fluxurilor de deșeuri intrate la depozitul Stăuceni provenite de la operatorul S.C. URBAN SERV S.A. Botoșani, în anul 2017, se poate constata că în medie, într-o zi de luni cantitatea colectată și predată la depozitare este de cca. 115 tone de deșeuri față media zilelor de marți și până vineri care este de cca. 104 tone deșeuri, respectiv cu 10% mai mare față de o zi obișnuită. De remarcat că, în zilele de sâmbătă, cantitățile medii colectate scad până la nivelul de cca. 80 tone, deci cu cca. 20% mai mici.

În situația supraîncărcării unor puncte de colectare din zona condominiilor, așa cum au fost constatate, se impune asigurarea unui număr suficient de containere pentru colectarea selectivă a fracțiilor reciclabile și a deșeurilor menajere, activitate pentru care Proiectul SIMD în județul Botoșani prevede un număr sporit de containere. De asemenea se recomandă utilizarea containerelor de deșeuri cu capacele închise, pentru a evita împrăștierea și răvășirea deșeurilor de persoane interesate în valorificarea unor fracții reciclabile.

Toate aceste aspecte au condus la concluzia că această problemă este de ordin local și privește modul de organizare și funcționare a operatorului de salubrizare S.C. URBAN SERV S.A. Botoșani.

Menționăm că, până în prezent, nu s-a implementat SIMD la nivelul municipiului Botoșani, care prevede operarea a 140 de platforme de colectare a deșeurilor executate și utilizarea a 1007 containere deșeuri reziduale și 1088 containere fracții reciclabile asigurate suplimentar conform proiectului.

Consiliul Județean Botoșani va monitoriza, împreună cu ADI Ecoproces Botoșani, activitatea de colectare, transport și depozitare a deșeurilor desfășurată de către operatorii zonali de salubrizare care vor exploata bunurile create prin proiect, urmând a decide necesitatea și oportunitatea modificărilor din programele de funcționare ale acestora.

-       La ședința ordinară din luna iunie a.c. a Consiliului Județean, s-a aprobat proiectul de hotărâre privind aprobarea încheierii Acordurilor de parteneriat în cadrul proiectului “Regiunea Nord –Est –Axa rutieră strategică 2: Botoșani –Iași”. Conform procedurii, CONSILIUL JUDEȚEAN BOTOȘANI a solicitat deja acordul de mediu pentru acest proiect propus a fi realizat în intravilanul-extravilanul comunelor Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Dângeni, Dobârceni, Gorbănești, Hăneşti, Hlipiceni, Lunca, Mihălăşeni, Răuseni, Suliţa, Todireni, Truşeşti, județul Botoșani și Comuna Șipote, județul Iași. Ce înseamnă acest proiect pentru județul Botoșani?

-       Proiectul ”Regiunea Nord-Est – Axa rutieră strategică 2: Botoșani-Iași” a fost inclus de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, în lista proiectelor strategice de infrastructură rutieră și a fost depus spre finanțare, la data de 12 iulie 2017, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală, Prioritatea de investiție 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de creșterea gradului de coeziune economică și socială la nivelul județelor Botoșani și Iași, prin îmbunătățirea infrastructurii de transport și facilitarea accesului la rutele naționale și europene din regiune, interconectarea la rețelele de transport județene cu acces la reteaua TEN-T și la Polul de creștere Iași.

Cu o valoare totală de 334.307.160,01 lei(inclusiv TVA), proiectul va fi implementat de un parteneriat format din Consiliile Județene Botoșani și Iași, împreună cu un număr de 16 comune, care sunt beneficiarele directe ale investiției propuse spre finanțare: Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Dângeni, Dobârceni, Gorbănești, Hăneşti, Hlipiceni, Lunca, Mihălăşeni, Răuseni, Suliţa, Todireni și Truşeşti din judetul Botoșani precum și comuna Șipote din județul Iași.

De rezultatele implementării acestui proiect vor beneficia atat persoane fizice cat si persoane juridice, fie ca este vorba de persoanele care au domiciliul sau sediul de-a lungul axei rutiere propuse, fie ca se refera la persoanele aflate in tranzit – in interes de serviciu, de afaceri, turistic etc.

Printre avantajele de care vor avea parte beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului se numără: economisirea timpului de deplasare și a carburanților, reducerea costurilor de operare a autovehiculelor, îmbunătățirea capacității portante și a siguranței circulației, favorizarea activităților din domenii diverse (turism, comerț, servicii, producție), posibilitatea de acces, în condiții optime, a mijloacelor de intervenție rapidă în caz de nevoie (pompieri, salvare, poliție, etc.) și a mijloacelor auto pentru transportul școlar și public, ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare.

Va fi asigurată creșterea vitezei medii de deplasare cu 30%, conform Studiului de Trafic, de la 46,7 km/h la aproximativ 60,9 km/h, iar traficul mediu anual va crește de la 2.758 vehicule etalon autoturisme în 2015, la 3.302 vehicule etalon autoturisme în 2020.

-       Pentru perioada următoare, ce priorităţi credeţi că ar trebui abordate, cu efecte benefice asupra comunităţii botoşănene?

-       Infrastructura, de orice tip, dar mai ales cea rutieră, rămâne prioritatea nr. 1 a județului. Am în vedere în mod deosebit legătura Botoșaniului cu județul Iași, via Tg Frumos, pe DN 58. Cred că aici trebuie să acționăm, la orice nivel, și prin orice structură – administrație, ONG, mediul de afaceri – pentru activități de lobby la nivel central, în scopul atragerii de fonduri pentru această investiție. Este un deziderat al botoșănenilor de ani buni și îl consider prioritar.

Un alt domeniu prioritar ar fi cel al serviciilor de sănătate oferite populației. Ca indicator statistic, se constată că, din păcate populația este din ce în ce mai îmbătrânită și mai bolnavă. Prin pârghiile legislative și bugetare pe care le avem și conform atribuțiilor Consiliului Județean, ne vom focaliza pe atragerea de fonduri de orice tip: de la bugetul de stat, bugetul local sau fonduri europene nerambursabile pentru dotarea spitalelor pe care le avem în subordine.

Și al treilea domeniu pe care aș dori să-l abordez aici, (deși ele ar fi mult mai multe) , este colaborarea cu mediul de afaceri, pentru atragerea de investiții pe plan local. Aceste investiții aduc plus valoare, creează locuri de muncă, în care oamenii trebuie plătiți la un nivel decent. Din păcate, legislația noastră în acest domeniu este deficitară. Când spun acest lucru mă gândesc strict la parteneriatul public-privat, acest instrument necesar dezvoltării socio-economice care ar putea soluționa o parte dintre problemele locale și care, la noi, nu se aplică.

-       Ce aşteptări aveţi de la consilierii judeţeni şi cum pot deveni ele viabile?

-       Consilierii județeni au un rol extrem de important în viața administrației locale, ei aprobând, sau nu, hotărâri cu impact direct asupra județului. Ce aștept de la ei? Mai puțin ”zgomot fără nimic”, făcut de o parte a eșichierului politic și mai multă implicare, indiferent de platforma politică și de culoarea care i-a adus la aceeași masă. Acolo, în jurul mesei rotunde de la CJ se face administrație și nu politică. Mai multă implicare presupune, în viziunea mea, inițierea de către consilierii județeni a unor proiecte, a unor hotărâri de consiliu, dezbateri publice obiective, eficiente care să conducă la soluționarea problemelor celor care, prin vot, ne-au ales să-i reprezentăm.

-       Ce mesaj aţi dori să transmiteţi botoşănenilor prin intermediul ziarului nostru?

-       În primul rând, le doresc multă, multă sănătate. Apoi, le doresc să-și iubească locurile natale: județul, municipiul sau satul în care locuiesc. Cred că cele două urări sunt suficiente pentru că, în spatele lor, stau multe alte lucruri. Dacă suntem sănătoși și dacă ne iubim locul natal, atunci suntem atenți cu mediul înconjurător, muncim temeinic și eficient pentru dezvoltarea orașului sau satului, ne respectăm colegii și concetățenii și ne educăm copiii în același spirit al decenței și respectului pentru tot ce ne înconjoară.

                                           A consemnat Vasile TIMOFCIUC

 

 

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus