GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (96)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut”, Anica Sârba din Siliştea Gumeşti despre Marin Preda, Dan Puric despre fiinţa naţională, omul fără memorie şi Enescu, Karl Popper despre relativism şi toleranţă, Juddu Krishnamurti despre cea mai înaltă treaptă a inteligenţei, Stephen Hawking despre inteligenţa artificială, Dave Waters despre prezicerea viitorului, Pedro Domingos despre computere, Kant despre datoria de a iubi, principiul luiNilă Moromete, Victor Hugo despre natură, „Dilema veche” nr. 757 din 2018, Anca Manolescu despre singurătate, Eminescu peregrin, spuse de poetul Ovidiu Genaru, spuse de Dimitrie Gusti, „Ioanizii” de Ioanid Romanescu, ]

 

 

417. Am citit, am reţinut: Anica Sârba din Siliştea Gumeşti: „Când stau iarna la băieţii mei, le zic să mai pună filmul acela al lui Marin Preda. L-am văzut de vreo 15 ori, mamă. A avut dreptate, aşa trăia lumea atunci”; Dan Puric: „Toată lumea are grijă de activitatea politică şi nimeni nu are grijă de fiinţa naţională”; Dan Puric: „Pentru România se pregăteşte genul de om fără memorie”; Dan Puric: „Enescu face parte din geniul care a adunat esenţa românească în nădejde”; Karl Popper: „Relativismul este una din numeroasele crime ale intelectualităţii”; Karl Popper: „În numele toleranţei avem dreptul de a nu-i tolera pe intoleranţi”; Juddu Krishnamurti: „Cea mai înaltă treaptă a inteligenţei umane este capacitatea de a observa fără să judeci; Stephen Hawking: „Inteligenţa artificială va fi ori cel mai bun lucru, ori cel mai rău lucru care i se va întâmpla omenirii”; Dave Waters: Să prezici viitorul nu este magie, este inteligenţă artificială”; Pedro Domingos: „Oamenii îşi fac griji ca nu cumva computerele să devină prea inteligente şi să preia conducerea lumii, dar adevărata problemă este că ele sunt stupide şi deja au preluat conducerea lumii”; Kant: „Datoria de a iubi este o absurditate”; principiul luiNilă Moromete: „Dacă te supără tac-tu, ia oile şi caii şi fugi la Bucureşti”; Victor Hugo: „Dacă natura se cheamă providenţă, societatea trebuie să se cheme prevedere”;

 

418. Anca Manolescu, în „Dilema veche” nr. 757 din 2018, despre singurătate: „pe de o parte, singurătatea apăsătoarea lipsei de repere: fără educaţie religioasă în familie şi în mediul socio-cultural unde crescuse, dar şi fără răspuns în mediul bisericesc obişnuit faţă de căutarea care se stârnise în el. Pe de altă parte, singurătatea ofensivă: îndrăzneala de a se preda drumului, de a pune întrebări, de a avea exigenţe calitative, libertatea încordată cu care îşi caută traseul personal, irepetabil. În sfârşit, acel punct de întâlnire din care pornise totul: contactul singurătăţii vulnerabile cu semnalul celeilalte singurătăţi”;

 

419. Redau din caietul meu de însemnări, cu veşnicul regret că n-am specificat, atunci cu ani în urmă, cui aparţin aceste cuvinte despre Eminescu peregrin: 1. „el se subordonează deplin conceptului de „geografie spirituală”; 2. „nimic nu-l leagă de un loc anume, de un spaţiu configurat etnografic; 3. „la Eminescu Ipoteştiul e o abstracţie, Botoşaniul alta, ca şi Cernăuţiul”; 4. „Eminescu a scris mereu despre satul din care plecase, despre Bucovina matricială, dar nu cu ardoarea cu care au scris despre locurile lor natale Slavici sau Creangă”;5. „el nu a rămas nici în oraşul natal, nici în satul părinţilor, nici în Cernăuţi, nici la Viena”;

 

420. Spuse de poetul Ovidiu Genaru: 1. „Trebuie să chem psihiatrul să repare ceasornicarul Domnului Bacovia”; 2. „Scăpaţi din tunel, prea repede am intrat în biserici”; 3. „Prin biserici varul crăpat desparte Fecioara de Prunc”;

 

421. Trei idei ce aparţin lui Dimitri Gusti: 1. „Vreţi întregire, intraţi în război”(în 1915); 2. „Sociologia va fi monografică ori nu va fi”; 3. „Metoda monografică are în centru observaţia sociologică obiectivă a faptelor şi nu anchetă asupra opiniilor despre aceste fapte”;

 

422. Ioanid Romanescu, fixându-şi încă din anii `80 un autoportret: „După ce ni s-a luat cu forţa, / am distrus ce ni se lăsase din milă / încât am rămas doar nume şi orgolii // proliferând, nu am întemeiat familii / ci singurătăţi, / cursul vieţii schimbându-se / nu am încercat să fim alţii // un arhetip – / în câmp deschis / îngheaţă pe noi lumina stelară, / privirea noastră-i vântul / care aleargă peste morminte” („Ioanizii”);

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus