GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (57)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (57)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut”, opoziţia Nord – Sud, cortina de fier, Dunărea ca hotar, Nichita Stănescu şi frumuseţea, Dan Grigore şi melancolia, defectele şcolilor de muzică, „Ramuri” nr. 11 din 2017, Nicolae Panea, Nicole Aubert, individul hypermodern, excesul de inexistenţă, Aura Dogaru, Marta Petreu, bolile lui Emil Cioran, Gabriel Nedelea, Lucian Boia, România ca ţară de frontieră a Europei, Milovan Stefanovski, “Discursul culorilor”]:

 

250. Am citit, am reţinut: Larry Wolff: „În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era cea dintre Nord şi Sud, în timp ce intelighenţia Iluminismului a iniţiat reorientarea modernă a continentului care a produs Europa de Vest şi Europa de Est”; Larry Wolff: „Machiavelli s-a folosit de concepţiile vechii Rome, opunând Sudul Nordului Barbar, cu aceeaşi splendidă vervă şi cu acelaşi oportunism retoric cu care Churchill a exploatata perspectiva Iluminismului, opunând Vestul Estului, pentru a crea cortina de fier”; Honore de Balzac: „Locuitorii Rusiei, ai Ucrainei şi ai malurilor Dunării, pe scurt popoarele slave, fac legătura între Europa şi Asia, între civilizaţie şi barbarie”; Andrei Şarîi: „Apele oricărui fluviu poartă cu ele experienţa graniţei; Andrei Şarîi: „Dunărea, la fel ca multe alte fluvii, a fost întotdeauna şi a rămas până în ziua de azi o frontieră”; Nichita Stănescu: „Frumuseţea este o duminică a binelui”; Dan Grigore: „Nu îmi pot imagina arta fără melancolie, acest prinţ adormit în fiecare dintre noi”; Marin Sorescu: „Şi dacă nu putem să aruncăm pe talgerul lunii ţipătul nostru deznădăjduit / atunci ne întoarcem să robim la micul nostru puls / războinici care am pierdut bătălia jelaniei totale şi absolute”; Şerban Cioculescu: „A se vedea prea bine măţăraia”; Cella Delavrancea: „Cele mai mare defecte ale şcolii noastre de muzică sunt două: vanitatea elevului şi vanitatea profesorului”; Milovan Stefanovski: „Numai moartea şi nebunia / au dreptul / să limpezească visul / să-i interzică existenţa”; Carson McCullers: „Sunt fericit în singurătate, pentru că mă simt aparţinând de acest punct central al fiinţei mele care domină şi este prezent în total”;

 

251. Continui să citesc „Ramuri” nr. 11 din 2017. Nicolae Panea prezintă individual hypermodern preluând un citat din Nicole Aubert: “…centrat pe satisfacerea imediată a dorinţelor şi intolerant faţă de frustrări, el urmăreşte totuşi, într-o formă de depăşire de sine, o căutare a Absolutului, mereu actuală. Asaltat de solicitări şi de cerinţe de adaptare permanent, ceea ce îi provoacă o stare cronică de stress, grăbit de timp şi înconjurat de urgenţe, deszvoltând comportamente compulsive şi trepidante cu scopul de a-şi satisfice dorinţele cât mai rapid şi de a stoarce fiecare secundă de maximum de intensitate, el poate să,cadă totodată într-un exces de inexistenţă atunci când societatea îi retrage sprijinul care i-ar permite să fie un individ în adevăratul sens al termenului”. Aura Dogaru reluând un citat din Marta Petreu cu privire la bolile lui Emil Cioran: “Febră, febră continua, slăbiciune extremă, furnicături în nervi, furnicături în picioare, dureri de cap, de gât, de urechi, urechi înfundate, nas înfundat, senzaţie de idioţie, meteodependenţă, ceaţă pe creier, neatenţie, oboseală, apăsare pe creier, eclipse de memorie, prostraţie, dureri de peste tot, pierdere în greutate, intoleranţă la frig, rheumatism, nevrită, răceală, gripă, catar tubar, sinuzită, rinită cronică, gutunar, amigdalită, traheită, depresie, neurastenie, angoasă, nervozitate, emotivitate, insomnia, gastrită, hipertensiune arterial, acid uric în sânge, miopie… Nu, nu am terminat de înşirat nici simptomele, nici bolile care l-au asaltat pe Cioran”. Gabriel Nedelea prezintă punctele de vedere ale lui Lucian Boia cu referire la idea că “România este ţară de frontieră a Europei”:   1. “spatial românesc reprezintă – pentru Occident – primul cerc al alterităţii: sufficient de apropiat pentru a pune, prin contrast, într-o lumină şi mai puternică configuraţiile curioase şi comportamentele neliniştitoare”; 2. “România este, în acelaşi timp, balcanică, răsăriteană şi central-europeană, fără să apartţină pe deplin nici uneia dintre aceste diviziuni, de altfel destul de artificiale”; 3. “România consist tocmai în extraordinara combinaţie de infuzii etnice şi culturale venind din toate direcţiile”; 4. “cu greu s-ar mai putea găsi în Europa un amestec atât de variat, o sinteză alcătuită din atâtea culori diferite”; 5. “Latini, dar ortodocşi, tentaţi de Occident, dar nu mai puţin ataşaţi de propriul lor specific, românii aduc civilizaţiei europene o notă distinctă şi se prezintă ca o trăsătură de unire între Est şi Vest”; 6. “România este un bastion avansat în faţa imensului spaţiu oriental, devenit fluid şi neliniştitor în urma dezmembrării Uniunii Sovietice şi efervescenţei care a cuprins lumea islamică”; 7. “România e trecută, în bună parte, după aproximativ două secole de încercări (fracturate de communism), în emisfera vestică”.

 

252. Reţin “Discursul culorilor”, excepţionalul poem al lui Milovan Stefanovski: “Toate culorile la început sunt / precum un mesaj tăcut / precum un cuvânt pictat! // Mai întâi se amestecă în vis / dintr-odată ele vor izbucni / să facă mai repede portretul: / negru – pentru noapte / galben – pentru soare / verde – pentru apă! // Apoi vor dispersa întreaga realitate / vor exploda instantaneu / să facă mai dificilă pictograma: / alb – pentru Tatăl / albastru – pentru Fiul / roşu – pentru Sfântul Duh! // Toate culorile sunt în sfârşit: / precum un cuvânt pictat / precum un mesaj tăcut!”(vezi “Ramuri” nr. 11 din 2017);

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus