GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (39)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (39)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut”, Andrei Vornicu, „Dilema veche nr. 701 din 2017, Alexandru Tomescu, muzică bună şi muzică inspirată, întoarcerea la Renaştere, educaţia muzicală în şcoala generală, şcolile de arte frumoase, Dumitru Lavric, „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226), Traian Ichim, C. T. Kirileanu, Moş Anghel, cum petreceau Creangă şi Eminescu, Samuel Pascariu Galiano, Nicolae Breban, “Contemporanul-Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, legile de fier ale creaţiei literare,]

 

173. Am citit, am reţinut: Nietzsche: „Întrebarea are ca efect că cel care întreabă intră în capul celui întrebat, iar acesta la rândul său în alte capete”; Voltaire: „Judecă un om mai degrabă după întrebările pe care e în stare să le pună decât după răspunsurile pe care e în stare să le dea”; Ion Barbu: „Munţi cu sângele afară”; Dostoievski: „Frumosul e singura salvare a omenirii”; Andrei Pleşu: „Omul fără dileme e creatorul tuturor dictaturilor, de dreapta sau de stânga. E marele organizator, marele pedagog, marele vindecător”; Mircea Platon: „Arta mare şi filosofia de altitudine sunt spontaneităţi canonice”; Mircea Platon: „Când nu te mai mişcă nimeni altcineva decât propria persoană, te apuci de scris poezii”; Ovidiu Dunăreanu: „Un scriitor adevărat vine în literatură cu un stil şi un univers inconfundabil, pe care toată viaţa le impune cu tenacitate ca pe nişte embleme numai ale lui”;

 

174. Reţin dintr-un interviu pe care violonistul Alexandru Tomescu îl acordă lui Andrei Vornicu şi publicat în „Dilema veche nr. 701 din 2017: 1. „Dacă vrei să încurci un muzician de jazz, îi pui partitura în faţă, iar dacă vrei să încurci un muzician clasic, îi iei partitura”; 2. „Vioara este o amantă foarte posesivă”; 3. „În ziua de azi, într-un mod ironic, ne cam întoarcem la vremurile Renaşterii, în care artistul face de toate: nu doar cântă pe scenă, ci şi comunică cu presa, găseşte finanţare pentru proiectele sale, trimite invitaţii, şi multe altele”; 4. „Există doar muzică bună şi mai puţin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guţă”; 5. „După părerea mea, în ziua de azi educaţia muzicală în şcolile generale lasă foarte mult de dorit în sensul că de multe ori copiii sunt mai degrabă îndepărtaţi de muzică în loc să li se dezvolte interesul pentru aceasta”; 6. „În perioada interbelică erau acele şcoli de arte frumoase care nu-şi propuneau neapărat să scoată profesionişti, dar cultivau gustul pentru frumos în rândul tuturor oamenilor şi, fără îndoială, cultivând acest gust pentru frumos, la un moment dat va apărea şi un mare talent;

 

175. Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226), citând dintr-o scrisoare din 1928 a lui Traian Ichim către C. T. Kirileanu, vizându-l pe Ion Creangă: „O persoană care trăieşte astăzi, îmi povesteşte printre altele că Creangă era foarte violent, că chiar îşi bătea femeia şi trăia rău cu ea, fiind om ursuz. Părerea mea este că femeia l-a părăsit şi din cauză că Creangă începuse a avea de multe ori accese de epilepsie, dar ea nu a declarat acest motiv. (…) Iar Arhiva Statului până mai acum doi ani, avea un lucrător suplimentar, unul moşul Anghel, om de vreo 70 de ani, cu mintea foarte limpede şi glumeţ grozav, mai ales la un pahar de vin, îmi povestea multe lucruri despre Ionică Creangă, despre Bădia Mihai Eminescu, căci el de multe ori petreceau dânşii nopţi şi zile întregi şi făceau multe ghiduşii, mai ales după ce mâncau tustrei câte o oală de sarmale, mai ales Ionică Creangă era tare hămesit de foame şi mult mânca ca un clămpău cu mare poftă şi cum stăteau ei la o masă în grădina hanului lui Alistar din Tătăraşi şi Creangă asuda grozav în timp ce mânca, apoi îşi dădea drumul la curea şi cu poala cămeşii îşi făcea vânt, iar Eminescu făcea mare haz de scena asta. Spunea Creangă că nici Adam nu se putea răcori aşa de bine (…). Prin Galata încă petreceau ei, pe la Moara de vânt spre Ciric, tot pe la margine de oraş prin grădini. D-l N. A. Bogdan, care a stat în gazdă cu Ionică Creangă pe la 1865 în gherghirul din M-rea Golia, unde stau eu acum cu arhivele, îmi spune că tare era mujic, nervos şi răutăcios până la răzbunare, din care cauză femeia să-l fi lăsat apoi”;

 

176. Primesc un semnal de la Samuel Pascariu Galiano în legătură cu recenzia făcută de mine la miniromanul său „Comisarul”, recenzie publicată în „Actualitatea Botoşăneană”: Este mai mult decât mă puteam aştepta! Vă mulţumesc din suflet, ca v-aţi folosit puţin din timpul dumneavoastră pentru această recenzie!”;

 

 

177. Nicolae Breban, în “Contemporanul-Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, vorbeşte despre legile de fier ale creaţiei literare. În concepţia distinsului academician acestea sunt: autonomia, singularitatea şi stricta rigoare a specificităţii genurilor artei – picture, muzică, poezia. Explică Nicolae Breban: “Ele sunt milenare, aproape eterne, (din unghiul nostrum uman!) şi ele sunt indubitabil esential necesare în cunoaşterea de sine şi a lumii în care trăim; în acelaşi timp riguros autonome, adică nu pot fi exprimate sau înlocuite una prin cealaltă!”;

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus