GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (202)

GEORGICĂ MANOLE-DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (202)

[cuvinte cheie: “am citit, am reţinut”, Tatiana Ţîbuleac despre singurătate, Nicolae Iorga despre limba română ca singur element de legătură a tuturor românilor, Matei Martin despre cum se citeşte în România, Oana Stoica despre marele înţeles al piesei “Furtuna” de Shakespeare, Adina Popescu despre Bucureşti, Nicolae Iorga despre adevăr, Henry David Thoreau despre răul pe care îl condemn, … „România literară” nr. 43 din 2021, Alba Iulia, „Colocviile Romanului Românesc” (ediţia a 14-a, 8 octombrie 2021), Puncte de vedere privind romanul românesc de Florin Toma, Andreea H. Hedeş, Daniel Cristea-Enache, Horia Gârbea, Gabriel Chifu, Ovidiu Pecican, Hanna Bota, Adrian Lesenciuc şi Răzvan Voncu, versuri de Flavia Teoc, sintagme, termeni, concepte de Milan Kundera, Leonid Dimov, Tatiana Ţîbuleac, Tudor Arghezi, Vasile Spiridon, Traian Ştef şi Constantin Noica, „Dilema veche” nr. 915 din 2021, Petre Guran despre Alexandru Zub ]:

 

879. Am citit, am reţinut: Tatiana Ţîbuleac: „Mai dreaptă ca singurătatea este doar moartea”; Nicolae Iorga: „Într-un timp când orice frunte românească era plecată spre pământ de stăpâniri străine, când sufletul românesc nu vorbise încă în nepieritoare forme literare, era nevoie de exagerarea ca puritate a celui singur element de legătură a tuturor românilor, de reabilitate morală a lor, care era limba. În ea s-a văzut curcubeul vremurilor mai bune, în numele ei s-au dat  luptele de redeşteptare, în acel semn am învins”; Matei Martin: În România se citeşte puţin, foarte puţin. Cifrele, înregistrate de-a lungul anilor de diverse institute, arată rău: suntem doar un milion şi jumătate de cititori, la nivel naţional, „consumăm”  doar o carte pe an pe cap de locuitor, la o populaţie de două ori mai mare decât a Ungariei, cumpărăm de două ori mai puţine cărţi decât vecinii noştri. Suntem codaşii Europei la citit”; Oana Stoica: „Dacă Shakespeare a lăsat în „Furtuna” vreo concluzie, hai să zicem cu vorbe mari, înţelesul vieţii, aceasta ar fi că viaţa este o iluzie, că suntem cu toţii pioni în piesa unui spirit universal care ne mânuieşte ca pe nişte marionete”; Adina Popescu: „Bucureştiul este singurul oraş mare unde nu există grai, nici accent, se vorbeşte limba literară şi totuşi această particularitate nu ţine neapărat de o mai bună educaţie”; Nicolae Iorga: „Mai mult talent poetic pentru a fi mai aproape de adevăr”; Henry David Thoreau: „E datoria mea, întâi de toate, să mă asigur că nu sânt părtaş la răul pe care îl condamn”;

880.  Ce s-a spus la Alba Iulia, la „Colocviile Romanului Românesc” (ediţia a 14-a, 8 octombrie 2021): Florin Toma: „există un ecart dramatic între proza de la noi şi cea occidentală”; Andreea H. Hedeş: „literatura este oglinda fidelă a timpului său”; „scriitorul dansează pe muzica timpului”; Daniel Cristea-Enache: „funcţia demistificatoare a prozei în Est”; Horia Gârbea: se întreabă dacă „modelele din întreaga lume au parte de o anumită emulaţie în spaţiul românesc”;  se întreabă dacă „putem vorbi de o nouă paradigmă sau despre vechile dureri”; Gabriel Chifu: „există o centralitate pierdută a literaturii”; romanul, ca „navă-amiral” a literaturii, trebuie (re)gândit „ca text deplin”; Ovidiu Pecican: „condiţia romanului de a se afla între paradigme”; „destinul romanului se joacă la fiecare masă”; Hanna Bota: „romanul trebuie scris pentru viitor”; „e nevoie de umana, adânc de umana, nevoie de poveste”; Adrian Lesenciuc: „să legăm proza de literatura universală”; despre „reverberaţiile în literatura română a modelelor străine de a face proză”;  „romanul-compozit ca modalitate inclusivistă de a depăşi cadrele paradigmei recente în materie de proză”; Răzvan Voncu: „schimbarea de paradigme”; „trebuie să avem reacţii diferite la schimbările de paradigme”; „schimbarea paradigmei implică atât o direcţie a succesivităţii cât şi una a simultaneităţii” (extrase din „România literară” nr. 43 din 2021);

881. Versuri de Flavia Teoc: „Păstorii veghează apusuri de soare / Şi barba înţelepţilor se lungeşte în munţi / Dar toate / Cu toatele de-a valma se închină / În albul surâs / Al Ifigeniei / Spre moarte trecând”;

882. Sintagme, termeni, concepte: Milan Kundera: „termite ale reducţiei”; Leonid Dimov: „visătorie”; Tatiana Ţîbuleac: „vorbele ca nişte sicrie minuscule”; Tudor Arghezi: „om exorbitant”; Vasile Spiridon: „descheiat la suflet la toţi nasturii”; Traian Ştef: „muma pădurii cheală”; Constantin Noica: „nelinişte semantică”;

883. Petre Guran, în „Dilema veche” nr. 915 din 2021,  publică un articolul aniversar privindu-l pe academicianul Alexandru Zub la împlinirea vârstei de 88 de ani.  Autorul enumeră câteva idei care l-au călăuzit pe distinsul istoric, născut în judeţul Botoşani: 1. „în istoriografie adevărul nu este al istoriei, ci al istoricului”;  2. „caracterul subiectiv al scrisului istoric este intrinsec legat de fiinţa unică a istoricului”; 3. „este greu de despărţit militantismul istoricului de opera sa de erudiţie”; 4. „chemarea acţiunii în slujba unei colectivităţi (de limbă, teritoriu şi cultură, adică o naţiune) interferează cu erudiţia istorică”; 5. „trecutul este creaţia sau reconstrucţia istoricului”; 6. „există riscul falsificării istoriei prin exces de simplificare sau o hiperbolizare a coerenţei istorice”; 7. „trebui căutată de la bun început o cale mediană între încărcarea abuzivă cu sens a istoriei şi istoria fără sens şi mai ales fără virtute”; 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus