GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (143)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (143)

[cuvinte cheie: Alex Ştefănescu, „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, Alexandru Vlahuţă despre horă, „am citit, am reţinut”, Octavio Paz despre arhitectură, Ion Pop despre mânie, Claude Levi-Strauss despre  relaţia mit-om, Emil Cioran despre relaţia mit-decadenţă, Heinrich Heine despre morminte, Peter Brook despre adevărul omului, Bertold Brecht despre popoarele care au nevoie de eoi, „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020, Horia Corcheş despre lectură,  Ray Bradbury,“Fahrenheit 451”, Daniel Pennac, “Necazuri cu şcoala”, „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2020, Ion Pop, „Lista de aşteptare”, Ştefan Borbely clasificând  / definind „sindromul de prag”, Valeriu Nicolae definind „ştiutita”,  „România literară nr. 1-2 din 2020), Adrian Popescu, „Invocaţie simplităţii”, Cristian Pătrăşconiu, Adam Michnik despre liberalism, legea pieţii, Rusia, terapia cu adevăr, onoare, culorile dictaturilor şi comunism]:

 

620. Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, reţine o apreciere făcută horei  de Alexandru Vlahuţă: „La ţară hora e temeiul jocului. Ea înfăţişează în închipuirea poporului , ca şi în cântecele poeţilor, împăcarea, frăţia, unirea tuturor într-un singur cuget, – e veche, de la întemeierea neamului nostru, ş-aceeaşi a rămas în toate părţile locuite de români.  Celelalte jocuri (brâul, sârba, căzăceasca, ţâitura, joiana, bătuta, învârtita, ca la Breaza ş. a.) se mai amestecă, se mai schimbă după locuri. Hora însă e aceeaşi peste tot unde se vorbeşte româneşte.”;

621. Am citit, am reţinut: Octavio Paz: „Arhitectura e martorul incoruptibil al istoriei”; Ion Pop: „Las totuşi ferestre deschise, să poată intra mânia”; Claude Levi-Strauss: „Nu cum gândesc oamenii în mituri, ci cum miturile gândesc în oameni, fără ştirea lor”; Emil Cioran: „Când miturile redevin concepte, aceasta este decadenţă”; Heinrich Heine: „Fiecare piatră de mormânt acoperă o istorie universală”; Peter Brook: „Adevărul omului stă în voce”; Bertold Brecht: „Îmi este milă de popoarele care au nevoie de eroi”;

622. Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020,  despre lectură: “Cine a citit “Fahrenheit 451” al lui Ray Bradbury îşi aduce aminte că romanul propune o distopie în care societatea e organizată pe principiul evitării lecturii, al distrugerii cărţilor. Considerate periculoase. “O carte e o puşcă încărcată, ascunsă în casa vecină: pune-o pe foc, smulge-i   armei focosul, zdrobeşte cugetul omului! Cine ştie ce poate să pună la cale un om cult!” Îmi vine în minte şi romanul lui Daniel Pennac, “Necazuri cu şcoala”, în care lectura este “considerată o pierdere de vreme, reputată ca fiind dăunătoare activităţii şcolare”;

623. Ştefan Borbely, citind cartea lui Ion Pop, “Lista de aşteptare”, clasifică / defineşte „sindromul de prag” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2020): „Sindromul de prag se poate trăi în două feluri: în mod oriental şi în mod occidental. Pentru orientali, învăţaţi cu nemişcarea şi cu vidul, lumea de aici e doar o anticameră fantasmatică a liniştii de dincolo. În termeni occidentali, accentul cade pe desprinderea de lumea terestră, ceea ce explică şi motivul pentru care impăasul existenţial major al „trecerii” la occidentali îl reprezintă teama. Or, aşa cum spunea unul dintre personajele lui Malraux, această anxietate e din cale-afară de zgomotoasă, uneori de-a dreptul insuportabil de locvace.”;

624: Ştiutita este un nou termen introdus de Valeriu Nicolae într-un eseu din „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020. Ştiutita este definită astfel: „Tupeul de a pretinde că ştii orice pentru că vrei să salvezi”;

625. Vă propun o „Invocaţie simplităţii” de Adrian Popescu (vezi „România literară nr. 1-2 din 2020): „Dă-mi, simplitate, hainele de doc, / Vestonul gri şi pasul meu elastic, / Pe-ocrotitorul invizibil să-l invoc, / În cal să văd centaurul fantastic… / Să pot să scriu pe geamul aburos / Al gerului, troznind de Bobotează, / Numele magilor ce-l află pe Cristos. / El ochii-şi strânge, înţepaţi de rază.”;

626. Cristian Pătrăşconiu, în „România literară nr. 1-2 din 2020, publică un interviu cu Adam Michnik. Reţin:

1. „pornirea mea e să accept un alt fel de liberalism – un liberalism cu faţă umană”;

2. „dacă legea pieţii ar fi singura care ar guverna societatea, nu am avea nici muzee, nici operă”;

3. „nu iubesc absolut deloc sistemul sovietic, doar că îmi place foarte mult cultura rusă. Şi Rusia, în sine, ca ţară; iubesc Rusia”;

4. „terapia cu adevăr, chiar dacă poate fi şi dureroasă, este foarte eficientă”;

5. „România şi Polonia au avut o elită fantastică, extraordinară şi a recupera spiritul acestei elite ar fi, în mod cert, ceva unificator, ceva de împărtăşit”;

6. „ în zilele noastre, în democraţie, onoarea nu este o valoare esenţială”;

7. „dictaturile iubesc culorile puternice, aprinse: roşu, brun, verde, galben. Dar democraţia este gri. De aceea am scris un articol „Gri-ul e frumos”;

8. „comunismul promite o lume fără conflicte. Or, o lume fără conflicte e posibilă doar în cimitir”;

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus