GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (133)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (133)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut, Saint-John Perse despre mitologii, Reinhold Niebuhr despre răspunsuri, Mathias Enard despre călătorii, Tudor Arghezi despre Bucureşti, … „Dilema veche” nr. 824 din 2019, Andrei Pleşu despre personalitatea reală şi falsa personalitate, Milo de Angelis, Octavian Soviany, Ion Mureşan, Emil Cioran şi Vladimir Streinu definind poezia, Tudor Arghezi în „Moşii”, „România literară” nr. 51-52 din 2019, Alex Ştefănescu, „Un capitol lipsă”, „viaţa trăită”, Răzvan Voncu, poetul Corneliu Coposu]

 

569. Am citit, am reţinut: Saint-John Perse: „Când mitologiile se scufundă, divinul se refugiază în poezie”; Reinhold Niebuhr: „Nimic nu este mai incredibil decât un răspuns la o întrebare nerostită”; Mathias Enard: „Prin călătorii încerc să ies din mine”; Tudor Arghezi: „Am primit Bucureştii aşa cum i-am găsit”;

570. Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre personalitatea reală şi falsa personalitate: „Personalitatea reală atrage fără efort, stârneşte şi absoarbe interesul public prin isprăvi profesionale verificabile şi coagulează spontan spiritul comunitar, lăsându-l să prevaleze asupra vanităţilor proprii. Falsa personalitate nu face decât să se reverse egolatru peste ceilalţi, să-şi sufoce, să-şi intoxice ambianţa, în sursa ei neruşinată spre afirmarea contrafăcută a sinelui propriu şi a intereselor lui meschine”;

571. Ce mai este poezia: Milo de Angelis – poet italian: „o creatură sălbatică incapturabilă”;

Milo de Angelis: „un drum prin memorie”; Vladimir Streinu: „o sălbăticiune căreia îi găseşti mereu vizuina caldă, dar pe sălbăticiune nu o poţi prinde niciodată”; Octavian Soviany: „o aventură metafizică”; Ion Mureşan: „ceea ce rămâne când, după ce acoperi o oglindă cu respiraţia ta, ştergi apoi suprafaţa aburită”; Emil Cioran: „o uriaşă inutilitate în armonie”;

 

572. Tudor Arghezi, în „Moşii”, citează o strigătură, un fel de text de publicitate al vânzătorilor de limonadă: „Aici, aici / La băiatu sprâncenatu /Litra, opt / Cinzeaca, patru ,/ Cine bea / Rămâne grea.”;

 

573. Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, publică eseul „Un capitol lipsă”. Reţinem un paragraf: „Înainte de 1989 am stat de vorbă cu mulţi scriitori şi ziarişti din ţări care n-au trecut prin experienţa tristă a comunismului. Le-am explicat ce s-a întâmplat la noi după război, dar n-am reuşit să mă fac înţeles (sau crezut. Unii dintre ei m-au rugat să le recomand un roman edificator, de genul celor scrise de Soljeniţîn ( „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, „Pavilionul canceroşilor”). Îi interesa viaţa trăită, nu aceea descrisă în termeni generali. Am găsit cu greu câteva exemple; dar şi ele erau ale unor cărţi cuprinzând doar referiri sumare sau aluzii la comunism. Un capitol important lipseşte din istoria literaturii române”;

 

574. Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, despre poezia lui Corneliu Coposu: „În mod evident, Corneliu Coposu nu este un poet modern (neomodern, post-modern etc.), dar asta trebuie, oare, să însemne că nu este poet? Dacă acum poetului i se cere să fie mai mult nebun decât înţelept, înţelepciunea lui, aşezată cu răbdare în iambi, trohei, dactili şi alte forme de prozodie din cărţile de şcoală, ne va împiedica să descoperim şi să admirăm durerea adâncă din care s-a născut şi din care se ridică, pentru cei ce îndrăznesc să vadă, aura misterioasă a poeziei de totdeauna.”;

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus