GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (130)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (130)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut”, Gheorghe Grigurcu despre trăire; Nicolae Prelipceanu despre şefi, Papa Ioan Paul al II-lea despre cunoaşterea umană, Abu Shakour despre prietenul din interes, Ronald Reagan despre încredere, „Ramuri” nr. 7 din 2019, Nicolae Prelipceanu despre vocabula DA, Ilie Năstase despre cuvântul DA, Daniela Micu, Michel Onfray despre dorinţa de a călători, Adriana Teodorescu despre noiembrie, „poveşti de trecere cu noi”, Dan Lungu, în „Pâlpâiri” („Polirom”, 2018), despre existenţa satelor paralele, versuri frumoase de Ion Barbu, versuri frumoase de Marin Sorescu, Andrei Pleşu despre român,Dilema veche” nr. 811 din 2019, Matei Vişniec, dfespre păduri ]:

580. Am citit, am reţinut: Gheorghe Grigurcu: „Uneori uiţi să trăieşti cum uiţi să iei un medicament; Nicolae Prelipceanu: „Şefii noştri, din România, adoră să audă câte un DA hotărât la fiecare pârţ pe care îl trag”; Papa Ioan Paul al II-lea: „Cunoaşterea umană are „două aripi”: ştiinţa şi credinţa”; Abu Shakour: Prietenul care nu e prieten decât din interes va deveni duşman, cu siguranţă”; Ronald Reagan: „Ai încredere, dar verifică”;

581. Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, despre vocabula DA:”Căci suntem, în afară de ruşi, singurii din Europa care afirmăm prin această vocabulă, DA. Ilie Năstase, un mare tenisman al anilor 60 – 70 ai secolului trecut, cerea chiar să renunţăm la ea şi să spunem şi noi, ca verii noştri italieni, SI. Şi ca verii verilor noştri, spaniolii, am adăuga noi, care n-am fost campioni la tenis. Propunere desigur luată în râs de oamenii educaţi: ei ştiu că nu se poate schimba limba prin decret. Ilie Năstase nu mai voia să avem acest cuvânt esenţial la fel ca la ruşi”;

582. Daniela Micu, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, prezintă procesele psihosociale şi mentale ce stau la baza formării dorinţei de a călători în concepţia lui Michel Onfray: „Plecând de la o informaţie înscrisă în ADN-ul nostru, există, în linii generale, două tipuri de temperament, ce-şi au originea în mitul biblic al lui Cain şi Abel. Acestea sunt: un temperament sedentar, tipul agricultor, şi altul migrator, tipul vânătorului sau păstorului. Având înscris acest cod genetic,purtătorul reacţionează la diferiţi stimuli externi ce determină manifestarea unuia dintre cele două temperamente”;

583.Poeta Adriana Teodorescu, despre noiembrie, în cartea sa „Poveşti de trecere cu noi”:

a) „se prelinge în noiembrie o iarnă grea”;

b) „în noiembrie s-ar fi putut crede că am murit cu toţii”;

c) „în noiembrie orice drum ne duce la cimitir”;

d) „tot anul a fost o succesiune de noiembrie”;

e) „în noiembrie pământul seamănă cu o mare de corbi”;

 

584. Dan Lungu, în „Pâlpâiri” („Polirom”, 2018), despre existenţa satelor paralele: „În paralel cu satul oamenilor, există unul al insectelor şi vietăţilor minuscule, o grădină zoologică liliputană pentru care adulţii istoviţi, preocupaţi, îngrijoraţi, nepăsători, mândri, alcoolizaţi, abrutizaţi nu au ochi. Doar pentru ţânţari au câte o palmă sau pentru urechelniţe un călcâi. În schimb, copiii, adesea în patru labe, privesc această lume de jucării vii, exorbitant de scumpe în alte părţi, de aproape, cu încântare şi cruzime. Niciodată, cât am stat cu ochii în monitoare şi aerul condiţionat între umeri, nu mi-aş fi imaginat atâta agitaţie minimalistă. Mai exact, în paralel, un sat al găinilor, raţelor, gâştelor, porcilor, oilor, vacilor cailor, care dau ouă, lapte, carne, lână, pene, adică al vieţuitoarelor instrumentalizate. Asupra lor adulţii îşi concentrează toată atenţia. Au grijă de ele ca de ochii din cap, cum obişnuiesc să spună. Cu mic, cu mare, toţi au grijă de animale, cu sarcini după vârstă. Lumea animalelor instrumentalizate înseamnă program, atenţie şi muncă.”;

 

585. Versuri frumoase: „Să bem, prieteni, cine ştie mâine / Când vor veni talente mari şi noi, / Din truda noastră ce va mai rămâne… / Tăcere ne-nveleşte-n falduri moi.”(Ion Barbu);

 

586. Versuri frumoase: „Un pai şi-a petrecut tinereţea / Într-o saltea / Şi credea despre lume / Că n-are decât o singură dimensiune: / Greutatea.” (Marin Sorescu);

 

587. Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 811 din 2019: „Se spune că românul e născut poet. De la o vreme am oarecari motive să cred că e născut preşedinte”;

 

588. Matei Vişniec, în „Dilema veche” nr. 811 din 2019, reia un citat din Peter Wohlleben despre păduri: „pădurile funcţionează ca un organism, seamănă cu comunităţile umane…Bine ar fi dacă oamenii ar învăţa ceva de la arbori, dacă ar înţelege că existenţa umană se datorează faptului că pe planetă există păduri”;

 

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus