GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (127)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (127)

[cuvinte cheie: „Observator cultural” nr. 978 din 2019, Juan Carlos Abril despre poezie, Doina Ioanid, „am citit, am reţinut”, Umberto Eco despre soarta celor mai bune idei, Dan Stanca despre roman, Gabriel Rusu despre voce şi scris ca fenomene corporale, Radu Naum explicând o stare a sa, Codrin Liviu Cuţitaru despre cum se fandoseşte filozofia, Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), Dan Lungu despre calculatoare şi despre sat, Pavel Şuşară despre femeie, tipuri de femei în concepţia lui Pavel Şuşară, Dilema veche” nr. 804 din 2019, Valeriu Nicolae despre intelectuali şi politicieni]

561. Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

 

562. Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Pare că soarta celor mai bune idei este să cadă în mâinile celor mai răi oameni”; Dan Stanca:Consider că şi după 89 romanul nu se poate reduce la artisticitate, ci mai îndeplineşte şi alte funcţii, printre care cea mai importantă este aceea de-a face ideile accesibile”; Gabriel Rusu: „Vocea e un fenomen corporal, dar cu atât mai corporal e scrisul, pentru că el înseamnă nu doar mâna, ci şi coardele vocale care inconştient pronunţă ceea ce scrii”; Radu Naum: „Mă simţeam ca o omidă între două păsări flămânde”; Codrin Liviu Cuţitaru: „Părerea mea este că filozofia se fandoseşte atunci când repetă, în diverse contexte şi, obligatoriu, cu inflexiuni pedagogic-coercitive, vechiul principiu înscris la intrarea în templul apolinic al Greciei antice (cunoscut drept „Oracolul din Delfi”): „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”.

 

563. Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”;

 

564. Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”;

 

565. Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus