GEORGICĂ  MANOLE: DEGUSTĂTORUL  DE  TEXTE (117)

GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (117)

[cuvinte cheie: Marius Chivu, „Dilema veche” nr. 785 din 2019, Mircea Cărtărescu într-un interviu, „am citit, am reţinut”, Salman Rushdie despre suprarealism, Jan Patocka despre societatea decadent, Ciprian Blidaru despre fenomenul aristocraţiei ereditare, Sigmund Freud şi întrebarea sa despre femei, Clara Uson despre scriitor, Mihai Eminescu despre educaţie şi cultură, Mihai Eminescu despre rolul unei finanţări corecte, Cristian Pătrăşconiu, „România literară” nr. 12 din 2019, Clara Uson despre scriitor ca profesor de morală, despre existenţa unei zone gri, despre Cehov şi despre istorie, „Fiica Estului”]:

 

510. Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

 

 

511. Am citit, am reţinut:  Salman Rushdie: “În lumea nebună în care trăim, suprarealismul este noul realism”; Jan Patocka: “Se poate spune despre o societate că e decadentă atunci când ea funcţionează încurajând o viaţă decadent, o viaţă dependentă de ceea ce e, prin însăşi natura sa, inuman”; Ciprian Blidaru: “În instituţiile statului s-a creat deja fenomenul aristocraţiei ereditare specific vremurilor feudale”; Sigmund Freud: “Marea întrebare la care nu ştiu să răspund în ciuda a treizeci de ani de studio despre femei, este următoarea: Ce vrea, de fapt, o femeie?”; Clara Uson: „Scriitorul este un fel de Sisif. După ce duce piatra în vârf, e greu de suportat coborârea, şi e greu de dus ideea de a o lua din nou şi din nou de la capăt”; Mihai Eminescu: „Educaţia e cultura caracterului, cultura e educaţia minţii”; Mihai Eminescu: „Nu poate fi o politică bună fără finanţe bune. O rea şi neregulată situaţie financiară a unei ţări nu se poate îndrepta numai cu fraze şi epitete banale, ci cu introducerea regularităţii şi ordinii reale în vistierie”;

 

512.  Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Lasă un răspuns / comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Navighează sus