GEORGICĂ MANOLE: DEGUSTĂTORUL DE TEXTE (10)

[cuvinte cheie: „am citit, am reţinut”, George Banu,„Fotografia şi moartea”, „Dilema veche” nr. 685 din aprilie 2017, Roland Barthes, „La Chambre claire”, „chambre obscure”, Adina Popescu, „familia disfuncţională”, Adina Popescu, familia disfuncţională, Serghei Bulgakov, „utopia ortodoxă”, Dominique Fernandez, „psihobiografie”, Claudiu Groza, „diaboludica”, George Herbert Mead]:

35. Am citit, am reţinut: Petre Guran: „Cea mai spectaculoasă realizare culturală din post-comunism este Muzeul Ţăranului Român, iar cea mai de succes dintre ştiinţele sociale româneşti, antropologia rurală”; Teodor Tiţă: Vino în Bucureşti să vezi două milioane de rictusuri în trafic! Vino să ascultaţi înjurături creative! Vino să vezi cinism pur şi resemnare amară!”; Ioana Nicolaie: „Lipsa gândirii în perspectivă a instituţiilor noastre culturale care stau sub veşnicul blestem al Mănăstirii Meşterului Manole. Nu e nimic mai uşor decât să dărâmi peste noapte tot ce-a fost înainte”; Edward Abbey: „Un patriot trebuie să fie întotdeauna gata să-şi apere ţara împotriva guvernului său”; Ion Heliade Rădulescu: „Patriotul cel mai bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni şi ştie că natura nu cunoaşte neamţ, englez, francez, grec sau român, ci numai om”; Radu Sergiu Ruba: „Omul poate să-şi piardă vederea, dar nu şi memoria vizibilului, funcţia ochiului poate să dispară, însă nicidecum amintirea lumii arate cu privirea”; Sfântul Ioan Gură de Aur: Adevărata mamă nu este cea care-i dă viaţă copilului, ci buna creştere”; proverb evreiesc: „Pentru că Dumnezeu nu putea fi peste tot, El a inventat-o pe MAMA”; Ion Barbu: „Că sufletul nu e fântână / Decât la om, fiară bătrână”;

36. George Banu, în „Dilema veche” nr. 685 din aprilie 2017, despre Roland Barthes în eseul „Fotografia şi moartea”: „Roland Barthes îşi va pierde mama, ceea ce îi va perturba complet existenţa, dar, în numele dorinţei de a-i rămâne apropiat, el va scrie unul din cele mai frumoase eseuri, ultimul, de altfel, un eseu testamentar „La Chambre claire”. Pentru a revizita trecutul, Barthes inversează termenul de „chambre obscure”, ce defineşte tradiţional, aparatul fotografic, în „chambre claire” , acordându-i dreptul la lumină, la claritatea la care de obicei e disociat”;

37. Adina Popescu, în „Dilema veche” nr. 685 din aprilie 2017, introduce în vasta clasificare a familiei şi pe cea „disfuncţională”: „Alături de aceste minunate familii tradiţionale, există familiile „disfuncţionale” (sau cel puţin aşa le numeşte societatea) care nu sunt croite după aceleaşi tipare pentru că fiecare îşi are drama şi specificul ei. Părinţi plecaţi la muncă în străinătate, de multe ori unul hăis şi altul cea, copii crescuţi de bunici. Părinţi separaţi, dar nu divorţaţi, fiecare încercând să se reinventeze pe sine. Părinţi divorţaţi, într-un război continuu, copii pasaţi de la unul la altul (în mod ciudat, chiar şi după finalul unei relaţii, comunicarea se face tot prin copii). Părinţi recăsătoriţi, a doua, a treia oară,, copii crescuţi de taţi vitregi, pe care nu-i pot numi tată şi le spun Gigi sau Costel, sau mai rar, de mame vitrege. Copii crescuţi de mame singure, taţi care suferă şi au obsesii pentru că „nu mai au acces” suficient de mult la copii. Părinţi detaşaţi de fosta lor relaţie, părinţi frustraţi şi încărcaţi de resentimente după fosta lor relaţie, copii care suferă la fel în ambele cazuri. Mai nou, copii crescuţi de două mame sau de doi taţi”;

38. Sintagme, termeni, concepte etc.: 1. Serghei Bulgakov vorbind despre „utopia ortodoxă”; 2. Mihai Ene scriind despre „nevroza structurală” şi „spectacolul dezagregării universale” la Bacovia; 3. Adrian Păunescu considerându-se „un om umblat prin rai”; Dominique Fernandez introducând în ştiinţele psiho-sociale termenul de „psihobiografie”; Claudiu Groza folosind termenul „diaboludica” pentru ceva „ghiduş – pervers”; George Herbert Mead vorbind despre „Mind” (conştiinţă), „Self” (conştiinţă de sine), „Me” (sinele social) şi „I” (sinele personal);